După aproape jumătate de secol de explorare neîntreruptă, legendarele nave spațiale Voyager 1 și Voyager 2, lansate de NASA în anul 1977, încep să își stingă treptat instrumentele științifice. Motivul este unul simplu: reducerea treptată a puterii electrice disponibile la bord. Acest moment marchează începutul sfârșitului unei călătorii istorice care a dus umanitatea mai departe decât orice altă misiune spațială din istorie.

Voyager 1 a început deja să își închidă unul dintre cele mai importante instrumente, sistemul de măsurare a razelor cosmice, pe 25 februarie 2025. Voyager 2 va urma același drum, oprindu-și instrumentul pentru măsurarea particulelor încărcate cu energie scăzută pe data de 24 martie 2025. Deciziile au fost luate pentru a prelungi viața celor două nave cât mai mult posibil, fiecare rămânând astfel cu doar trei instrumente funcționale.

De la lansarea lor, navele Voyager au depășit cu mult obiectivele inițiale ale misiunii. Concepute inițial să studieze cele mai mari planete din sistemul nostru solar, acestea sunt acum cele mai îndepărtate obiecte create de om, explorând spațiul interstelar aflat la miliarde de kilometri distanță de Pământ. Voyager 1 se află la peste 25 de miliarde de kilometri, în timp ce Voyager 2 a trecut pragul de 21 miliarde de kilometri.

Cele două sonde au ieșit din heliosferă, „bula” magnetică generată de Soare, și au pătruns în spațiul dintre stele, o regiune complet neexplorată anterior. Voyager 1 a realizat această performanță în anul 2012, iar Voyager 2, șase ani mai târziu, în 2018.

Energia celor două sonde spațiale provine din generatoare termoelectrice bazate pe căldura generată de descompunerea plutoniului radioactiv. Din cauza procesului de degradare naturală, energia disponibilă scade cu aproximativ 4 wați anual, ceea ce obligă inginerii NASA să oprească instrumentele unul câte unul, pentru a conserva energia.

„Voyager a fost un adevărat superstar al explorării spațiale încă de la lansare, iar noi vrem să menținem asta cât mai mult posibil,” afirmă Suzanne Dodd, managerul proiectului Voyager din cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA. „Din păcate, energia electrică se epuizează. Dacă nu oprim acum anumite instrumente, ne-am putea vedea obligați să declarăm sfârșitul misiunii în doar câteva luni”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși oprirea instrumentelor limitează colectarea unor date valoroase, ambele nave vor continua să funcționeze, conform estimărilor NASA, până în anii 2030, menținând în funcțiune cel puțin câte un instrument. Aceste instrumente active vor continua să monitorizeze câmpurile magnetice și plasma interstelară, furnizând date unice despre mediul cosmic îndepărtat.

„Fiecare minut petrecut de Voyager în spațiul interstelar înseamnă explorarea unor teritorii necunoscute anterior omenirii. Suntem conștienți că fiecare zi poate fi ultima, dar în același timp fiecare zi poate aduce descoperiri extraordinare,” subliniază Linda Spilker, coordonatorul științific al misiunii Voyager.

Astfel, după aproape 50 de ani de aventură și descoperiri istorice, navele Voyager continuă să scrie istorie chiar și în aceste momente finale ale misiunii lor spectaculoase.

#cosmos #NASA #nave spațiale #raze cosmice #spatiu

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.