Cele mai mari prețuri la alimente la nivel mondial din ultimii 10 ani. Ce a stimulat creșterea

În luna mai, indicele global al preţurilor la produsele alimentare a continuat să crească pentru a 12-a lună consecutiv. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), prețurile la produsele alimentare au atins cel mai ridicat nivel de după luna septembrie 2011.

În fiecare lună, FAO publică propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna mai 2021, acest indice a crescut până la 127,1 puncte, de la o valoare de 121,3 puncte în luna aprilie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 120,9 puncte).

Creşterea din ultima lună a fost stimulată în primul rând de avansul preţurilor la cereale, care au înregistrat o creştere de 6% comparativ cu luna aprilie şi una de 36,6% în ritm anual. În interiorul acestei categorii, preţurile la porumb au fost în frunte, cu un avans de 89,9% comparativ cu luna mai a anului trecut.

La fel, au crescu prețurile la uleiurile vegetale cu 7,8% în luna mai, ca urmare a majorării cotaţiilor la uleiul de palmier.

Au crescut și preţurile la zahăr au crescut cu 6,8%, în mare parte ca urmare a îngrijorărilor cu privire la producţia scăzută din Brazilia. În același timp, preţurile la carne au crescut cu 2,2% comparativ cu luna aprilie iar preţurile la lactate au înregistrat un avans de 1,8%, scrie Agerpres.

De asemenea, FAO prognozează o recoltă de cereale la nivel mondial record de aproape 2,821 miliarde de tone, în creştere cu 1,9% comparativ cu nivelul din 2020. Potrivit FAO, prognozele sale referitoare la o producţie record de cereale sunt susţinute de o creştere preconizată de 3,7% a producţiei de porumb, în timp ce producţia de grâu ar urma să înregistreze un avans de 1,4% iar cea de orez un avans de 1%.

Consumul mondial de cereale în 2021/2022 este aşteptat să crească şi el cu 1,7% până la un nou maxim de 2,826 miliarde de tone, cu puţin peste nivelul producţiei. “Consumul mondial de cereale este preconizat să crească în tandem cu populaţia globului”, subliniază FAO.

Din 12 octombrie 2025, Uniunea Europeană va pune în aplicare noul sistem digital de control la frontierele externe – EES (Intrare/Ieșire). Acesta vizează cetățenii din afara UE, inclusiv pe cei din Republica Moldova, și are scopul de a moderniza verificarea la frontieră, nu de a limita drepturile de circulație, susțin experții comunității WatchDog, scrie ipn.md.

Potrivit acestora, EES nu este o viză ascunsă, ci o investiție în siguranța frontierelor europene. Sistemul va permite detectarea rapidă a fraudei documentare și a șederilor ilegale, precum și o verificare uniformă pentru toți călătorii non-UE.

„Noul sistem va calcula automat zilele de ședere pe teritoriul țării fără viză, iar cetățenii vor putea să verifice online câte zile pot sta pe teritoriul UE. Prin urmare, cetățenii vor putea evita problemele legale cu privire la depășirea dreptului de ședere”, precizează Eugen Muravschi.

Potrivit expertului, bazele de date vor fi stocate în registrele tuturor statelor membre ale UE, iar implementarea sistemului aduce doar beneficii: cetățenilor nu li se limitează drepturile, nu se colectează informații suplimentare, iar procedura de trecere devine mai rapidă. De asemenea, noul sistem reprezintă un avantaj pentru polițiile de frontieră, care vor avea acces la un registru unic pentru calcularea și verificarea drepturilor de ședere.

„Această schimbare apare într-un context în care securitatea frontierelor europene a devenit parte din războiul hibrid dus de Rusia. Moscova combină atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și tentative de subminare a încrederii în instituțiile UE”, menționează un alt expert al comunității WatchDog, Andrei Curăraru.

Expertul în politici publice și securitate precizează că, una dintre temele false deja vizibile este că „Europa va închide granițele pentru moldoveni”. Potrivit lui, aceasta este o narațiune strategică, menită să descurajeze apropierea de spațiul european.

„În realitate, EES este o investiție în siguranța frontierelor. Sistemul permite depistarea rapidă a fraudei documentare și a depășirilor ilegale de ședere, dar și o verificare uniformă pentru toți călătorii non-UE”, a explicat Andrei Curăraru în contextul speculațiilor potrivit cărora implementarea acestui program ar reprezenta un mijloc de control al Uniunii Europene asupra cetățenilor țărilor terțe.

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), care va fi implementat la nivelul Uniunii Europene începând cu 12 octombrie, va deveni operațional inițial la Punctul de trecere a frontierei „Costești-Stânca”, de la granița dintre Republica Moldova și România. Ulterior, în termen de cel mult 170 de zile calendaristice, sistemul va fi extins treptat până la acoperirea completă a frontierei externe a UE.

Ilona Railean, ofițer de presă a Poliției de Frontieră, a declarat pentru IPN că cetățenii moldoveni care nu dețin pașaportul unei țări UE vor trece procedura unică de scanare EES doar la intrarea sau ieșirea din România. EES este un sistem aparte, care va păstra procedura standard de trecere a frontierei, dar o va simplifica.

Noul sistem de trecere a frontierei presupune un proces automatizat de scanarea documentului de călătorie, colectarea datelor biometrice – respectiv imaginea facială și amprentele digitale – și crearea unui dosar electronic individual în sistemul EES. Ilona Railean a precizat că dosarul este creat la prima trecere de frontieră. Prin urmare, cetățenii moldoveni vor beneficia ulterior de o trecere a frontierei mult mai ușoară, fiind exclusă ștampilarea pașapoartelor.