Continuă valul plecărilor de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Alți trei magistrați, din cei cinci rămași în funcție, ar fi depus cereri de de demisie. Ar fi vorba despre magistratele Tamara Chișcă-Doneva și Mariana Pitic, dar și despre judecătorul CSJ Ion Guzun, scrie TV8.md.

Cererile celor trei ar urma să fie examinate miercuri, 15 martie curent, în cadrul unei ședințe, deocamdată neanunțată oficial, a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Mai mult, potrivit sursei citate, și magistratul CSJ Anatolie Țurcanu și-ar fi exprimat intenția de a demisiona la rândul său din sistem. Contactat telefonic, le-a spus jurnaliștilor că nu a luat deocamdată o decizie finală în legătură cu viitorul său la CSJ.

Aliona Miron, ultima din cei cinci judecători rămași în fotoliile CSJ, după valul de demisii pornit încă în luna februarie, nu ar fi fost găsită la telefon. „Potrivit surselor noastre, magistrata nu a depus până acum o cerere de demisie”, scrie TV8.md.

Judecătorii Anatolie Țurcan și Aliona Miron s-au numărat printre candidații înscriși la concurs pentru un fotoliu în CSM. Ambii au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii Comisiei susțin că au constatat dubii serioase cu privire la respectarea principiilor de integritate etică și financiară. Țurcanu a contestat în instanță decizia Comisiei Pre-Vetting, iar la începutul lunii februarie, CSJ a respins cererea de contestare. Și Aliona Miron a contestat în judecată decizia Comisiei Pre-Vetting în ceea ce o privește.

În 14 februarie, CSM a acceptat demisiile judecătorilor de la CSJ Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM – Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton.

În 23 februarie, a fost înregistrat al doilea val de plecări. Printre cei care au ales să plece se numără și Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ.

#CSJ #pre-vetting

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.