Activitatea Curții Supreme de Justiție a ajuns într-un blocaj total. După cele 16 demisii de săptămâna trecută de la CSJ, astăzi, 23 februarie, alți patru magistrați, au demisionat. Între timp, Ion Chirtoacă, președintele interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, susține că membrii asociației urmează să discute vineri, 24 februarie, cu membrii Comisiei de la Veneția vizavi de criza din sistemul de justiție de la noi.

Declarațiile au fost făcute exclusiv de Ion Chirtoacă pentru Realitatea.md.

„Mâine, membrii Comisiei de la Veneția vor discuta cu membrii asociației judecătorilor cu referire la demisiile în lanț… Sunt ONG-uri interesate să denigreze activitatea judecătorilor… Suntem dați afară cei care au avut voce… Guvernarea a ales să lucreze cu oameni care au contribuit la capturarea justiției. Se distruge un sistem… Nu trebuie de luptat cu sistemul, trebuie de luptat cu 30-40 de oameni… Peste ani, toate șansele să mai vedem sentințe in instanțe intenționale condamnări pe cazuri”, a declarat Chirtoacă.

Amintim că președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, dar și judecătorul Dorel Musteață, care în prezent deține și funcția de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, au demisionat. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către Ion Chirtoacă, președintele interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.

Sursa citată a mai declarat că și-au depus cererile de demisie și judecătorii Dumitru Mardari și Nicolae Craiu, de la CSJ, dar și alți trei judecători de la instanțele de fond din Chișinău, Comrat și Căușeni.

Recent, mai mulți judecători, inclusiv 16 de la Curtea Supremă de Justiție, au depus cereri de demisie. Plecarea lor ar putea însemna inclusiv tergiversarea dosarelor pe rol, spune Ion Chirtoacă, președintele Asociației Judecătorilor. Juristul preciza într-o declarație făcută pentru redacția Realitatea că reforma nu trebuie executată de un partid, iar oamenii care au depus cereri „nu au vrut să participe la jocuri politice”.

#comisia de la veneția #CSJ #demisii

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.