Fostul șef al statului Igor Dodon va compărea, astăzi, în fața magistraților de la Curtea Supremă de Justiție. Asta după ce procurorul anticorupție care gestionează dosarul „Dodon”, Petru Iarmaliuc, a depus recurs la CSJ împotriva încheierii instanței privind măsurile preventive aplicate și prelungirea duratei lor. Astfel, ședința a fost programată pentru 28 noiembrie, la ora 15:00, în sala nr. 4 a CSJ, fiind distribuită completului judecătorilor Colegiului Penal al CSJ: Nadejda Toma, Victor Boico și Iurie Diaconu.

În același timp, avocații lui Igor Dodon, au cerut recuzarea magistratului Vladimir Timofti din completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiție, care examinează dosarul în care este vizat fostul președinte al Republicii Moldova. Solicitarea dată se motivează prin existența de “circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului”. Avocații au indicat că, la ședința din 18 noiembrie, când s-au pronunțat două încheieri în cazul ex-șefului statului, Vladimir Timfoti a pronunțat două opinii separate și “este vădit orientat împotriva inculpatului prin încălcarea oricăror rigori”, iar în ședințe “ține partea acuzării și neglijează solicitările legitime ale părții apărării”.

Igor Dodon a fost reținut în data de 24 mai 2022, în dosarul denumit generic „kuliok”. Este acuzat că în 2019 ar fi primit de la fostul lider PDM Vlad Plahotniuc o pungă cu bani pentru finanțarea PSRM. Până nu demult, s-a aflat în arest preventiv, după care a fost transferat în arest la domiciliu și recent – eliberat cu condiția că nu are voie să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arest la domiciliu #avocatii lui Dodon #CSJ #Igor Dodon

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china