Ora de LIVE cu Traian continuă să inspecteze suburbiile Capitalei. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Condrița, unde a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul satului, Andrei Donică.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 9,79 milioane de lei pentru dezvoltarea satului Condrița.

„Dumnezeu a înzestrat Condrița cu frumusețe, faună și floră, dar ce este legat de situația financiară – a fost și există o problemă foarte mare. Totuși, Condrița este bogată în oameni gospodari. În calitate de primar, de administrator al primăriei, mi-am propus să facem ceva concret, să investim în infrastructura satului ”, a declarat Andrei Donică.

Condrița este vestită pentru faptul că găzduiește reședința de stat a președintelui Republicii Moldova. Înconjurat de codri, satul este situat la doar 30 de km distanţă de oraşul Chişinău, fiind parte componentă a sectorului Buiucani. Pe teritoriul satului fondat în 1657 se află Mănăstirea Condriţa – unicul monument architectural şi istoric din localitate. Anume în preajma acestui lăcaş sfânt s-a pus baza formării satului Condriţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Când am venit, nu erau nici denumiri la străzi, nici casele numerotate, nu era nimic. Am făcut drumurile și denumirile la străzi. Scopul nostru primordial era să scoatem mahalele din glod. Majoritatea primarilor fac drumurile centrale, eu am zis să scoatem oamenii din glod”, menționează primarul.

Deși Condrița face parte din municipiul Chișinău, pe teritoriul satului nu a existat niciodată o instituție preșcolară.

„Grădiniță nu a fost niciodată în satul ăsta. Am făcut tot posibilul și am obținut bani pentru a procura o instituție școlară, cu ajutorul Consiliului Municipal. Avem deja panouri fotovoltaice, am procurat o pompă de căldură germană. Dacă să pornim grădinița – lumina și căldura va fi 0 lei”, conchide primarul de Condrița.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Buget Civil Chișinău #Condrița #inspectie #Ora de Live #suburbii #Traian Stoianov

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.