Ora de LIVE cu Traian continuă să inspecteze suburbiile Capitalei. De data aceasta, colegul nostru a ajuns la Condrița, unde a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul satului, Andrei Donică.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 9,79 milioane de lei pentru dezvoltarea satului Condrița.

„Dumnezeu a înzestrat Condrița cu frumusețe, faună și floră, dar ce este legat de situația financiară – a fost și există o problemă foarte mare. Totuși, Condrița este bogată în oameni gospodari. În calitate de primar, de administrator al primăriei, mi-am propus să facem ceva concret, să investim în infrastructura satului ”, a declarat Andrei Donică.

Condrița este vestită pentru faptul că găzduiește reședința de stat a președintelui Republicii Moldova. Înconjurat de codri, satul este situat la doar 30 de km distanţă de oraşul Chişinău, fiind parte componentă a sectorului Buiucani. Pe teritoriul satului fondat în 1657 se află Mănăstirea Condriţa – unicul monument architectural şi istoric din localitate. Anume în preajma acestui lăcaş sfânt s-a pus baza formării satului Condriţa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Când am venit, nu erau nici denumiri la străzi, nici casele numerotate, nu era nimic. Am făcut drumurile și denumirile la străzi. Scopul nostru primordial era să scoatem mahalele din glod. Majoritatea primarilor fac drumurile centrale, eu am zis să scoatem oamenii din glod”, menționează primarul.

Deși Condrița face parte din municipiul Chișinău, pe teritoriul satului nu a existat niciodată o instituție preșcolară.

„Grădiniță nu a fost niciodată în satul ăsta. Am făcut tot posibilul și am obținut bani pentru a procura o instituție școlară, cu ajutorul Consiliului Municipal. Avem deja panouri fotovoltaice, am procurat o pompă de căldură germană. Dacă să pornim grădinița – lumina și căldura va fi 0 lei”, conchide primarul de Condrița.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Buget Civil Chișinău #Condrița #inspectie #Ora de Live #suburbii #Traian Stoianov

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.