Războiul din Ucraina a adus în atenția opiniei publice structurile externe ale Federației Ruse și acțiunile acestora derulate pentru susținerea intereselor Moscovei în terțe țări. Una dintre aceste instituții care promovează interesele Rusiei, în special în domeniul propagandei, îl reprezintă Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Republica Moldova, filială a Agenției Federale al Federației Ruse „Rossotrudnichesstvo”. Acesta a fost deschis în luna februarie 2009 ca reprezentanță a „Rossotrudnichesstvo”, aflată în Republica Moldova încă din anul 2002. Atât „Rossotrdnichesstvo”, cât și Centrul Rus activează în baza unui acord bilateral semnat între Guvernul Republicii Moldova și Federației Ruse la 30 octombrie 1998 și ratificat ulterior prin Legea nr 204-XV din 25 mai 2001, se arată într-un material realizat de Deschide.md

În cadrul Centrului Rus activează în acest moment 6 diplomați ruși, plus trei membrii de familie și mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, angajați ca specialiști locali și personal tehnic.

Andrei Muraviov

Centrul Rus este condus de către Andrei Muraviov, care anterior a lucrat ca șef al Centrului Rus de Știință și Cultură din Malta, precum și ca specialist al aceluiași Centru din Kiev și India. Pe teritoriul Republicii Moldova el s-a evidențiat ca susținător, girând și participând la mai multe acțiuni ale Partidului „ȘOR”.

Arteom Naumenkov

De asemenea, un alt angajat al Centrului Rus de la Chișinău este Arteom Naumenkov responsabil de regiunea transnistreană. Din datele identificate pe rețelele de socializare acesta se ocupă doar de Transnistria și promovează activ imaginea Centrului și a Federației Ruse pe teritoriul regiunii separatiste, participând activ la organizarea de evenimente în teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale de la Chișinău.

Un alt diplomat din cadrul Centrului Rus de la Chișinău, specializat de data aceasta pe regiunea UTA Găgăuzia, este Natalia Nenașeva, care a dezvoltat relații importante în Găgăuzia, sprijinind și acționând pentru promovarea unei identități pro-ruse a regiunii găgăuze.

Natalia Nenașeva

Activitatea Centrului Rus din Chișinău

Începând cu anul 2021 s-a observat, din datele publice, o scădere considerabilă a proiectelor derulate de către Centrul Rus, dar și o scădere a interesului cetățenilor Republicii Moldova pentru evenimentele organizate de această structură. Motivele acestei reduceri sunt, pe de o parte lipsa mijloacelor financiare pentru susținerea evenimentelor și promovarea imaginii în diferite raioane ale Republicii Moldova, iar pe de altă parte războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina, care a îndepărtat foarte mult tinerii să participe la activitățile Centrului. În activitățile sale Centrul Rus încearcă pe cât posibil să-și camufleze activitatea, evitând implicarea directă, folosind terțe persoane apropiate Centrului, iar în mediul on-line preferă să apară nu ca organizatori dar exclusiv ca ”susținători” ai acțiunilor. Din lipsa fondurilor, susținerea Centrului se reduce la donația de seturi de cărți, articole vestimentare cu logoul Centrului, diplome de participare și trofee nesemnificative comparativ cu țările Uniunii Europene, care investesc sute de milioane de euro anual pentru dezvoltarea R.Moldova.

Cu toate acestea, Centrul Rus pentru Știință și Cultură a organizat în cursul anului trecut mai multe deplasări la Moscova pentru medici din Transnistria și Găgăuzia, precum și a unor copii din aceste regiuni în Crimeea ocupată.

Este de mentionat ca la nivelul anului 2022 ignorând pericolul războiului și expunerea Crimeei la atacurile Ucrainei, Centrul a avut rolul de organizator intermediar în plecarea copiilor din RM la tabara de vara Artek. Mai mult, Centrul Rus a încercat să retrimită și anul acesta la data de 13.07.23 un alt grup de copii, dar datorită anulării zborului, conform surselor din Poliția de Frontieră, trimiterea acestora în Crimeea aflată în plin război a fost anulată.

În ultimii doi ani s-a observat o concentrare a activităților Centrului Rus în special asupra Transnistriei secesioniste, asupra Găgăuziei precum și asupra partidelor „ȘOR” și PSRM.

Principalii beneficiari ai proiectelor demarate de către Centrul Rus în Republica Moldova sunt:

Comunitatea Conaționalilor Ruși, Chișinău
Comunitatea Conaționalilor Ruși, Drochia
Organizația”Voluntarii Victoriei”, structura a organizației de tineret ”Garda Tânără” a PSRM

Totodată, sprijiniți și invitați la evenimentele Centrului sunt membrii organizației de tineret a Partidului „ȘOR”, ”START” și organizația „NAȘ” (Staff-ul Popular Anticriză) condusă de deputatul Adunării Populare din Găgăuzia, Victor Petrov.

În luna februarie a acestui an, România a închis Centrul de Știință și Cultură Rus de la București pentru faptul că desfășura sub acoperirea acțiunilor culturale activități de propagandă, inclusiv de justificare a războiului contra Ucrainei.

Președintele Maia Sandu a avertizat și condamnat de mai multe ori acțiunile Federației Ruse în Republica Moldova, precum și încercările de destabilizare a acesteia, realizate de Moscova prin intermediul unor oligarhi fugari. În cadrul Marii Adunări „Moldova Europeană” din 21 mai, șeful statului a declarat că Republica Moldova a ales calea integrării europene pentru a nu mai trăi în șantajul rusesc, sărăcie și corupție.

„Timp de 34 de ani au încercat să ne blocheze viitorul, să ne dezbine, să ne țină în sărăcie, să ne șantajeze, au vrut să fim dependenți, au vrut să înghețăm, să cădem. Dar noi am rezistat!”, a declarat atunci Maia Sandu.

#Centrul rus de Cultură și Știință #propagandă #Republica Moldova #Rossotrudnicestvo #Rusia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.