Cercetătorii au reușit să cloneze doi pui de dihor – botezați Noreen și Antonia – din celule care au fost înghețate acum aproape 40 de ani, un mare pas în eforturile continue de a readuce specia lor din apropierea extincției. Potrivit unui articol din The Washington Post, cei doi dihori s-au născut anul trecut, conform unui anunț făcut recent de Serviciul de Pescuit și Vânătoare din Statele Unite. Ambii sunt dihori cu picioare negre, care rămân unele dintre cele mai amenințate mamifere din America de Nord, scrie Playtech.ro.

Conform raportului, întreaga specie depinde doar de șapte strămoși individuali de dihor, o plajă genetică extrem de mică care ar putea amenința existența sa viitoare, mai ales în fața schimbărilor climatice.

„Diversitatea genetică este crucială pentru rezistența la schimbările de mediu,” a declarat Megan Owen, vicepreședinte al științei conservării la Diego Zoo Wildlife Alliance, care s-a asociat cu Serviciul de Pescuit și Vânătoare, pentru WaPo.

„Practic, este materia primă a evoluției adaptive”.

Viitorul speciei

Într-un efort de a asigura viitorul speciei, cercetătorii au colectat celule de la o femelă de dihor, numită Willa, în 1988, la San Diego Zoo Wildlife Alliance. Eșantioanele au făcut parte dintr-un întreg „Zoo înghețat”, care este format din aproximativ 10.000 de culturi de celule vii, spermă și embrioni ai aproape 1.000 de specii, inclusiv o specie dispărută de pasăre hawaiiană.

Dihorii cu picioare negre au fost supuși unor provocări serioase, suferind din cauza activității umane tot mai intense, răspândirii bolilor și eradicării marmotelor de prerie, care alcătuiesc uimitorul 90 la sută din dieta lor, conform Serviciului Parcurilor Naționale.

Prima încercare de a readuce specia folosind aceste celule a eșuat în 2020, după ce o femelă născută nu s-a înțeles cu alți masculi. Din cauza altor probleme de sănătate care, se pare, nu erau legate de faptul că ea fusese clonată, nu a putut da niciodată naștere.

Noreen și Antonia, însă, care s-au născut acum aproape un an, ar putea schimba lucrurile. Cercetătorii speră să înceapă să-i înmulțească mai târziu în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #clonare #dihor #viitor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.