Antarctica, continentul incendiilor de pădure

În perioada de final a Cretacicului, Antarctica a fost a fost răvășită de incendii de pădure. Asta înseamnă în urmă cu aproximativ 75 de milioane de ani, iar pădurile afectate au fost de conifere, conform descoperirilor făcute în ultimii ani. În ceea ce privește sursa incendiilor, acestea pare să fi fost vulcanică, deoarece activitatea vulcanică era intensă.

Pentru a trage niște concluzii cu o probabilitate ridicată de adevăr, au fost analizate resturi de lemn carbonizat colectate într-o expediție științifică din 2015-2016 pe insula James Ross din Antarctica. Deși dovezi despre paleo-incendii au mai fost descoperite pentru acest continent acum înghețat, cele mai recente indică incendii extrem de puternice și persistente. Ca referință, cele mai mari fragmente de cărbune aveau 2,9 x 3,8 centimetri și proveneau din arderea unor conifere din familia Araucariaceae.

La momentul respectiv, în urmă cu 75 de milioane de ani, super-continentul Gondwana se rupea în bucăți. Imediat după, Antarctica a rămas o regiune izolată care, în mod regretabil, se reflecta într-un mediu propice pentru incendii. Pe lângă faptul că era dominat de vegetație inflamabilă care se putea aprinde de la fulgere, meteoriții și nivelul ridicat de oxigen din aer reprezentau o altă potențială problemă.

După evenimente de la acea vreme, Antarctica a rămas în mare parte neschimbată. Acesta este continentul sudic înghețat ce ocupă nu mai puțin de 14 milioane de kmp și are doar 1.000 de locuitori iarna și 5.000 vara, fiind vorba despre cercetătorii și personalul auxiliar de pe stațiile de cercetare științifică.

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.