Cercetători de la universitățile Duke, Harvard și Otago din Noua Zeelandă au dezvoltat un instrument inovator capabil să estimeze rata de îmbătrânire a unei persoane folosind o singură scanare cerebrală. Noua metodă, denumită DunedinPACNI, ar putea revoluționa modul în care medicii identifică din timp riscul de apariție a demenței și a altor boli asociate vârstei.

Studiul, publicat pe 1 iulie 2025 în revista Nature Aging, demonstrează că o simplă imagine de tip RMN a creierului poate oferi informații valoroase despre cât de repede îmbătrânește o persoană — chiar înainte ca simptomele să devină vizibile.

Spre deosebire de alte „ceasuri biologice” care se bazează pe date adunate de la persoane de vârste diferite într-un singur moment, DunedinPACNI a fost calibrat folosind date longitudinale din Dunedin Study, un proiect ce urmărește sănătatea a peste 1.000 de persoane născute între 1972-1973 în Noua Zeelandă.

Cercetătorii au analizat o serie extinsă de indicatori de sănătate — de la tensiune arterială și funcția renală, până la regresia gingiilor — colectați pe parcursul a două decenii. Apoi au învățat modelul să prezică această „viteză de îmbătrânire” doar pe baza scanării creierului.

În testele efectuate pe alte baze de date din SUA, Marea Britanie, Canada și America Latină, instrumentul a reușit să identifice persoane care prezentau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență. Cei care îmbătrâneau mai rapid erau cu 60% mai predispuși să dezvolte demență și aveau o probabilitate crescută de a suferi de pierderi cognitive timpurii.

Pe lângă declinul mental, cei cu scoruri ridicate la DunedinPACNI prezentau semne generale de sănătate precară. Aveau un risc cu 18% mai mare de a fi diagnosticați cu boli cronice și o probabilitate cu 40% mai mare de a deceda în următorii ani, comparativ cu indivizii cu ritmuri normale de îmbătrânire.

„Ce este cu adevărat remarcabil este că putem prezice aceste riscuri dintr-un moment în care oamenii încă se consideră sănătoși,” a spus Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Duke și co-autor al studiului.

Modelul a fost eficient indiferent de venit, rasă sau regiune geografică, ceea ce indică faptul că surprinde un mecanism fundamental al îmbătrânirii umane. „Se pare că reflectă ceva comun tuturor creierelor,” a adăugat Hariri.

În contextul în care populația globală îmbătrânește accelerat, cu o estimare că până în 2050 o persoană din patru va avea peste 65 de ani, un astfel de instrument ar putea avea implicații majore asupra sistemelor de sănătate publică.

Costurile globale ale îngrijirii pentru Alzheimer ar putea ajunge la peste 9 trilioane de dolari până în 2050, potrivit cercetătorilor. În lipsa unor tratamente curative eficiente, diagnosticarea timpurie devine esențială.

„Medicamentele nu pot resuscita un creier care moare,” a afirmat Hariri, subliniind că intervențiile trebuie aplicate din timp pentru a avea șanse de succes.

Ethan Whitman, autorul principal al studiului și doctorand la Duke, consideră că acest „ceas cerebral” ar putea contribui nu doar la prevenirea demenței, ci și la înțelegerea modului în care factori precum somnul sau sănătatea mintală influențează procesul de îmbătrânire.

Cercetătorii au depus o cerere de brevet pentru acest instrument, care momentan rămâne o unealtă de cercetare. Totuși, speranța lor este că va fi adoptat în viitor în practica clinică, în special în prevenția și gestionarea bolilor neurodegenerative.

Proiectul a fost sprijinit financiar de Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA, Consiliul de Cercetare Medicală din Marea Britanie și Consiliul pentru Cercetare în Sănătate din Noua Zeelandă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #creier

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.