Un nou studiu realizat în Țările de Jos arată că persoanele cu un cronotip nocturn — cunoscuți popular drept „păsări de noapte” — ar putea suferi un declin cognitiv mai rapid decât cei care se trezesc devreme. Cercetarea a fost condusă de Ana Wenzler, specialistă în demență la Universitatea din Groningen, și s-a bazat pe date din cadrul proiectului BIRD-NL, un amplu studiu național privind somnul și sănătatea mintală, scrie Cancan.md.

Studiul a identificat tipul biologic de somn al participanților (cronotipul), prin intermediul unor chestionare. Din cei analizați, 52% s-au dovedit a fi matinali, 44% aveau un cronotip intermediar, iar doar 5% erau persoane nocturne — un procent mai mic decât media globală, unde aproximativ 30% din populație este activă noaptea.

Pentru a evalua impactul cronotipului asupra sănătății cognitive, cercetătoarea a analizat rezultatele unor teste de funcție executivă desfășurate pe parcursul a 10 ani. Rezultatele au arătat că persoanele nocturne au înregistrat un declin mai rapid al funcției executive a creierului.

Totuși, Wenzler subliniază că acest efect negativ nu este uniform pentru toți noctambulii. Aproximativ 25% din impactul observat se explică prin calitatea scăzută a somnului și obiceiuri nesănătoase precum fumatul, ceea ce sugerează că un stil de viață sănătos poate reduce parțial riscurile.

Interesant este că declinul cognitiv accelerat a fost observat în special la persoanele cu studii superioare. Explicația ar fi legată de programul lor strict de muncă, care le impune trezirea devreme, în ciuda tendinței biologice de a fi active seara.

Acest studiu confirmă alte cercetări anterioare care asociază cronotipul nocturn cu o serie de riscuri de sănătate: risc crescut cu 30% de diabet, risc aproape dublu de depresie și tulburări psihologice, precum și un risc mai mare de boli cardiovasculare și mortalitate generală.

Matt Walker, profesor de neuroștiințe la Universitatea din California, Berkeley, afirmă că ignorarea cronotipului biologic duce la perturbări ale somnului, cu efecte serioase asupra sănătății pe termen lung.

Întrebarea care se pune este dacă oamenii își pot schimba cronotipul. Potrivit lui Wenzler, este posibilă o modificare moderată, cu ajutorul unor intervenții intensive, dar nu se poate transforma un noctambul convins într-un matinal autentic.

Walker adaugă că schimbările radicale ale cronotipului sunt greu de menținut și, în general, nu sunt sustenabile pe termen lung. Din perspectiva sa științifică, ideal ar fi ca oamenii să doarmă în armonie cu ceasul lor biologic.

În ceea ce privește legătura directă dintre cronotipul nocturn și demență, Wenzler spune că încă nu există suficiente date pentru o concluzie clară. Studiul său acoperă doar o perioadă de 10 ani, insuficientă pentru a stabili o legătură cauzală cu apariția demenței.

„Un declin cognitiv accelerat în mijlocul vieții nu înseamnă neapărat un risc crescut de demență,” a precizat cercetătoarea, subliniind că este nevoie de cercetări suplimentare.

Scopul final al echipei este de a înțelege mai bine legătura dintre cronotip, stilul de viață și sănătatea mintală, astfel încât să poată oferi recomandări personalizate pentru prevenirea bolilor neurodegenerative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creier #noapte #somn

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.