Un nou studiu realizat în Țările de Jos arată că persoanele cu un cronotip nocturn — cunoscuți popular drept „păsări de noapte” — ar putea suferi un declin cognitiv mai rapid decât cei care se trezesc devreme. Cercetarea a fost condusă de Ana Wenzler, specialistă în demență la Universitatea din Groningen, și s-a bazat pe date din cadrul proiectului BIRD-NL, un amplu studiu național privind somnul și sănătatea mintală, scrie Cancan.md.

Studiul a identificat tipul biologic de somn al participanților (cronotipul), prin intermediul unor chestionare. Din cei analizați, 52% s-au dovedit a fi matinali, 44% aveau un cronotip intermediar, iar doar 5% erau persoane nocturne — un procent mai mic decât media globală, unde aproximativ 30% din populație este activă noaptea.

Pentru a evalua impactul cronotipului asupra sănătății cognitive, cercetătoarea a analizat rezultatele unor teste de funcție executivă desfășurate pe parcursul a 10 ani. Rezultatele au arătat că persoanele nocturne au înregistrat un declin mai rapid al funcției executive a creierului.

Totuși, Wenzler subliniază că acest efect negativ nu este uniform pentru toți noctambulii. Aproximativ 25% din impactul observat se explică prin calitatea scăzută a somnului și obiceiuri nesănătoase precum fumatul, ceea ce sugerează că un stil de viață sănătos poate reduce parțial riscurile.

Interesant este că declinul cognitiv accelerat a fost observat în special la persoanele cu studii superioare. Explicația ar fi legată de programul lor strict de muncă, care le impune trezirea devreme, în ciuda tendinței biologice de a fi active seara.

Acest studiu confirmă alte cercetări anterioare care asociază cronotipul nocturn cu o serie de riscuri de sănătate: risc crescut cu 30% de diabet, risc aproape dublu de depresie și tulburări psihologice, precum și un risc mai mare de boli cardiovasculare și mortalitate generală.

Matt Walker, profesor de neuroștiințe la Universitatea din California, Berkeley, afirmă că ignorarea cronotipului biologic duce la perturbări ale somnului, cu efecte serioase asupra sănătății pe termen lung.

Întrebarea care se pune este dacă oamenii își pot schimba cronotipul. Potrivit lui Wenzler, este posibilă o modificare moderată, cu ajutorul unor intervenții intensive, dar nu se poate transforma un noctambul convins într-un matinal autentic.

Walker adaugă că schimbările radicale ale cronotipului sunt greu de menținut și, în general, nu sunt sustenabile pe termen lung. Din perspectiva sa științifică, ideal ar fi ca oamenii să doarmă în armonie cu ceasul lor biologic.

În ceea ce privește legătura directă dintre cronotipul nocturn și demență, Wenzler spune că încă nu există suficiente date pentru o concluzie clară. Studiul său acoperă doar o perioadă de 10 ani, insuficientă pentru a stabili o legătură cauzală cu apariția demenței.

„Un declin cognitiv accelerat în mijlocul vieții nu înseamnă neapărat un risc crescut de demență,” a precizat cercetătoarea, subliniind că este nevoie de cercetări suplimentare.

Scopul final al echipei este de a înțelege mai bine legătura dintre cronotip, stilul de viață și sănătatea mintală, astfel încât să poată oferi recomandări personalizate pentru prevenirea bolilor neurodegenerative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creier #noapte #somn

Prețurile transporturilor de motorină au ajuns să fie mai mari decât cele ale combustibilului de aviație în Europa, pentru prima dată în mai bine de un an.

Situația apare în contextul în care continentul înlocuiește livrările mai reduse de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu cu alte surse de aprovizionare, dar întâmpină dificultăți în a asigura suficientă motorină pentru industrie și agricultură, arată datele LSEG, citate de Reuters.

Europa a reușit să atragă transporturi de combustibil de aviație din SUA și din alte țări, precum Nigeria, după ce prețurile au crescut în urma izbucnirii războiului cu Iranul, care a perturbat aprovizionarea cu țiței și carburanți. Oferta globală de motorină s-a restrâns și mai mult după ce Rusia a interzis exporturile, în contextul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor sale.

Europa și-a majorat importurile de combustibil de aviație la 750.000 de barili pe zi în iunie, cel mai ridicat nivel din octombrie 2025, iar în iulie a menținut un ritm similar, față de 612.000 de barili pe zi în ianuarie, potrivit Kpler, transmite Mediafax.

În acest context, prețul motorinei a depășit în această săptămână prețul combustibilului de aviație, potrivit datelor LSEG.

De ce au crescut iarăși prețurile motorinei
Prețurile motorinei au revenit pe creștere în ultimele săptămâni, pe fondul blocajului negocierilor de pace cu Iranul și al perturbărilor exporturilor rusești. Acestea sunt acum cu doar 14% sub maximele din aprilie. Prețurile combustibilului de aviație au crescut, de asemenea, în ultimele săptămâni, dar sunt cu 25% sub recordurile din martie.

Un alt semn al slăbirii relative a combustibilului de aviație este faptul că acesta s-a depreciat în raport cu prețul contractelor futures pentru gazoil, indicatorul de referință în funcție de care este evaluat în Europa.

Prețul estimat pentru un transport de combustibil de aviație care ajunge în Europa era, pe 10 august, cu 24 de dolari pe tonă sub prețul contractelor futures pentru gazoil, potrivit LSEG.

Este cel mai mare discount din iulie 2025. La apogeul războiului cu Iranul, în martie, combustibilul de aviație avea un preț cu peste 500 de dolari pe baril mai mare.