La tot pasul există produse care promit tinerețea veșnică prin estomparea ridurilor sau redefinirea conturului feței. Dar cum ar fi dacă am putea întineri cu adevărat, la nivel celular? O echipă de cercetători din Japonia a descoperit o proteină care ar putea face exact acest lucru. Un studiu publicat luna trecută în Cellular Signaling de cercetătorii de la Universitatea Osaka arată că o proteină-cheie este responsabilă pentru tranziția celulelor între starea „tânără” și cea „îmbătrânită”, scrie Asia Research News.

Pe măsură ce îmbătrânim, în organism se acumulează celule senescente – celule mai mari, mai puțin active, care își pierd funcțiile normale. Aceste celule prezintă modificări în structura fibrelor de stres, componente esențiale care le ajută să se miște și să interacționeze cu mediul înconjurător.

„Nu înțelegem încă pe deplin cum aceste celule senescente își pot menține dimensiunea atât de mare”, explică Pirawan Chantachotikul, autor principal al studiului. „Un indiciu important este faptul că fibrele de stres sunt mult mai groase în celulele senescente decât în cele tinere, ceea ce sugerează că anumite proteine din aceste fibre le susțin dimensiunea.”

Pentru a explora această posibilitate, cercetătorii au analizat AP2A1 (Adaptor Protein Complex 2, Alpha 1 Subunit), o proteină puternic activată în fibrele de stres ale celulelor senescente, inclusiv în fibroblaste (responsabile de structura și elasticitatea pielii) și celulele epiteliale. Oamenii de știință au eliminat AP2A1 din celulele îmbătrânite și au suprastimulat această proteină în celulele tinere pentru a vedea efectele asupra procesului de senescență.

„Rezultatele au fost surprinzătoare”, explică Shinji Deguchi, autor senior al studiului. „Suprimarea AP2A1 în celulele îmbătrânite a inversat senescența și a promovat întinerirea celulară, în timp ce supraexprimarea AP2A1 în celulele tinere a accelerat procesul de îmbătrânire.”

Mai mult, cercetătorii au descoperit că AP2A1 este strâns legată de integrina β1, o proteină esențială pentru ancorarea celulelor la matricea de colagen care le înconjoară. Atât AP2A1, cât și integrina β1 se deplasează de-a lungul fibrelor de stres și contribuie la aderența crescută a celulelor fibroblaste la substratul lor – un mecanism care ar putea explica structura îngroșată caracteristică celulelor senescente.

„Descoperirile noastre sugerează că celulele senescente își mențin dimensiunea mare printr-o aderență îmbunătățită la matricea extracelulară, datorită mișcării AP2A1 și integrinei β1 de-a lungul fibrelor de stres”, concluzionează Chantachotikul.

Fiind atât de strâns legată de îmbătrânirea celulară, AP2A1 ar putea deveni un marker important pentru identificarea celulelor îmbătrânite și un posibil punct de plecare pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva bolilor asociate cu vârsta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#celule #imbatranire

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.