Unele dintre cele mai cunoscute semne timpurii ale demenței includ uitarea, confuzia și neîndemânarea, dar există semnale atât de discrete, încât apar chiar în somn. Din fericire, sau poate din nefericire pentru cei care le experimentează, acest simptom special este greu de ignorat (și vă poate ține treaz noaptea): conform cercetărilor de la Universitatea din Birmingham din Marea Britanie, coșmarurile recurente pot fi un semn de avertizare timpurie a demenței.

Publicat în The Lancet’s eClinicalMedicine și realizat de Dr. Abidemi Otaiku, medic și neurolog la Imperial College London, studiul a analizat date din trei mari studii americane privind sănătatea și îmbătrânirea.

Studiul a inclus un total de 3.205 adulți fără demență, dintre care 605 erau de vârstă mijlocie (între 35 și 64 de ani), și i-a urmărit timp de o medie de 10 ani. Restul de 2.600 erau „mai în vârstă” (79 de ani și peste) și au fost urmăriți timp de o medie de cinci ani. Fiecare participant, indiferent de vârstă, a completat, de asemenea, un chestionar privind frecvența viselor urâte sau a coșmarurilor.

Coșmarurile sunt asociate cu declinul cognitiv și cu creșterea riscului de demență.

După ce a urmărit declinul cognitiv al fiecărui pacient și dacă au fost diagnosticați cu demență, Dr. Otaiku a constatat că adulții de vârstă mijlocie (între 35 și 64 de ani) care aveau coșmaruri cel puțin o dată pe săptămână erau de patru ori mai predispuși la declin cognitiv în următorul deceniu.

În mod similar, adulții în vârstă (peste 79 de ani) care aveau coșmaruri săptămânale erau de două ori mai predispuși să dezvolte demență decât participanții care nu aveau astfel de coșmaruri.

Bărbații care au raportat coșmaruri frecvente aveau un risc mai mare de demență decât femeile.

De asemenea, de remarcat? Bărbații par să fie la un risc mult mai mare decât femeile: Bărbații în vârstă care aveau coșmaruri săptămânale erau de cinci ori mai predispuși să dezvolte demență, în timp ce riscul femeilor a crescut doar cu 41%.

Această cercetare ar putea fi revoluționară pentru cercetarea și tratamentul demenței, deoarece coșmarurile săptămânale ar putea servi drept semn de avertizare timpurie, cu ani sau chiar decenii înainte ca simptomele reale ale demenței să se instaleze. Acest lucru este deosebit de important, deoarece coșmarurile sunt atât de frecvente: 85% dintre adulți au cel puțin un coșmar pe an, între 8% și 29% dintre adulți au coșmaruri lunar, iar între 2% și 6% raportează coșmaruri săptămânale.

Poate părea înfricoșător, dar în cele din urmă este un lucru bun. După cum a scris Dr. Otaiku într-un articol de urmărire, aceste descoperiri pot „ajuta la clarificarea relației dintre demență și visare și pot oferi noi oportunități pentru diagnosticarea mai timpurie – și, eventual, intervenții mai timpurii”.

Ele confirmă, de asemenea, legătura esențială dintre somn și sănătatea creierului. Cercetările anterioare au legat deja somnul insuficient la vârsta mijlocie de boala Alzheimer, iar acum înțelegem cum intră coșmarurile în ecuație. Cu aceste cunoștințe, persoanele pot aborda proactiv problemele legate de somn, știind că îmbunătățirea sănătății și igienei somnului poate contribui la prevenirea – sau cel puțin la încetinirea – declinului cognitiv în viitor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dementa #problema #somn

Actuala epidemie de Ebola din Republica Democratică Congo (RDC), cu aproximativ 4.400 de cazuri și peste 2.000 de decese confirmate până în prezent, avansează într-un ritm care ar putea să o transforme în cea mai gravă din istorie, a avertizat miercuri directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, relatează agenția EFE.

„Aceasta este deja a doua cea mai gravă epidemie înregistrată vreodată și avansează mai rapid decât orice epidemie precedentă. În ritmul actual ea ar putea eclipsa epidemia care a afectat Africa de Vest între 2014 și 2016”, a semnalat Tedros într-o conferință de presă, la o săptămână după ce a vizitat RDC pentru a analiza răspunsul în fața acestei crize, transmite Agerpres.

Epidemia din deceniul trecut la care el s-a referit a provocat circa 28.000 de infecții și aproximativ 11.000 de decese, afectând în principal Guineea, Liberia și Sierra Leone.

„Epidemia are un mare avantaj față de noi, este încă mult înaintea noastră și încercăm să o ajungem din urmă”, a explicat Tedros, subliniind că unul din punctele cele mai îngrijorătoare este numărul încă mare de decese în afara centrelor de tratament și în zonele unde nu au fost identificați anterior noi contacți.

„Aceasta ne arată că există lanțuri de transmitere pe care nu le cunoaștem și până când nu le vom cunoaște și nu le vom rupe pe toate, nu vom putea opri epidemia”, a mai avertizat directorul general al OMS.

El a subliniat că urmărirea contacților este una dintre priorități, astfel încât toate cazurile suspecte să primească îngrijiri și să se atingă o țintă de identificare de 95% din numărul bolnavilor necesară pentru a întrerupe transmiterea, în timp ce procentul actual este de numai 80%.

„De asemenea, trebuie să angajăm și să instruim trei lucrători sanitari pentru fiecare pacient, adică încă mai multe mii față de cei pe care-i avem în prezent”, a mai spus Tedros.

Ca aspect pozitiv, el a amintit că două vaccinuri special concepute împotriva variantei Bundibugyo a virusului Ebola, responsabilă pentru epidemia actuală, se află în faza 1 a studiilor clinice pe oameni și „s-au dovedit a fi sigure”, deși dezvoltarea lor ar mai putea dura câteva luni.

De asemenea, studiile pe animale au relevat indicii că vaccinul Ervebo împotriva variantei Zair, mai cunoscută decât Bundibugyo, întrucât a provocat mai multe focare în trecut, ar putea fi eficient în epidemia actuală. Prin urmare, OMS a recomandat săptămâna trecută ca studiile clinice pe oameni să înceapă cât mai curând posibil.