Certificatele verzi anti-COVID-19 cu vaccinul monodoză Johnson&Johnson și-au pierdut valabilitatea în Austria atât pentru călătorii, cât şi pentru accesul în spaţiile unde este cerut acest document. Aceasta în urma unei decizii luate de Guvernul austriac.

În Germania, majoritatea persoanelor vaccinate anti-COVID-19 şi care totuşi s-au infectat au primit serul Johnson & Johnson. Cel puțin asta au remarcat experţii sanitari din ţară în luna octombrie, când varianta dominantă a coronavirusului era Delta.

Între timp, Guvernul austriac a primit date suplimentare care sugerează că acest vaccin are o eficacitate mai redusă şi faţă de noua variantă Omicron, în comparaţie cu vaccinurile ARN mesager, astfel că a menţinut decizia de a renunţa la vaccinul Johnson & Johnson, luată în noiembrie.

Cele circa 260.000 de persoane imunizate în Austria cu serul Johnson & Johnson au fost notificate atunci că certificatul lor verde va expira începând din 3 ianuarie 2022, iar pentru a-l putea folosi în continuare trebuie să se vaccineze preferabil cu un vaccin ARN mesager, Pfizer sau Moderna. Însă circa 75.000 dintre persoanele notificate încă nu s-au vaccinat din nou.

Danemarca, Finlanda şi Slovenia au renunţat de asemenea la administrarea vaccinului Johnson & Johnson.

Însă cercetători sud-africani în colaborare cu compania Johnson & Johnson au susţinut că o a doua doză din acest vaccin oferă o protecţie de până la 85% în faţa variantei Omicron.

#certificat COVID #Johnson&Johnson #vaccin

Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională peste 90% din legislația Uniunii Europene până la sfârșitul lui 2026. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV. Oficialul a calificat anul curent drept unul crucial pentru procesul de aderare la UE.

„Până la sfârșitul anului 2026 trebuie să transpunem în legislația Republicii Moldova mai mult de 90% din toată legislația europeană. Anul acesta este anul crucial”, a declarat Spatari.

Potrivit acestuia, ministerele au prezentat progresele înregistrate la fiecare proiect de lege, iar, cu câteva excepții, lucrările se află în grafic și în calendarul stabilit.

Spatari a precizat că, dacă Republica Moldova va reuși să adopte cea mai mare parte a legislației europene până la sfârșitul acestui an, pentru primăvara lui 2027 va rămâne un volum mai redus de lucru. Totuși, procesul nu se va încheia, întrucât legislația europeană continuă să evolueze, iar noi directive vor apărea și în anii următori.

După adoptarea legilor, Guvernul va trebui să continue procesul prin elaborarea cadrului secundar. Este vorba despre hotărâri de Guvern, ordine, regulamente, instrucțiuni, sisteme informaționale și alte mecanisme necesare pentru aplicarea noilor prevederi.

„Toată munca asta este deja începută. Ea va continua anul viitor până în 2027-2028”, a explicat președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.

În paralel, autoritățile mențin obiectivul ca Republica Moldova să semneze tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. După semnare, documentul va trebui ratificat de toate statele membre, ceea ce presupune voturi în parlamentele europene. În unele țări, procesul de ratificare ar putea include și un referendum.

Astfel, perioada 2026-2028 este una esențială pentru avansarea Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană.