Curtea Constituțională a respins 88 de sesizări prin care se solicita declararea neconstituțională a amenzilor aplicate cetățenilor pentru vânzarea voturilor în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului din 2024.
„Potrivit hotărârii, sancțiunile instituite prin amendamentul din vara anului 2024 respectă principiile constituționale și au ca scop combaterea corupției electorale. Totodată, Curtea a subliniat că legislația oferă instanțelor și autorităților posibilitatea de a individualiza sancțiunile, în funcție de circumstanțele fiecărui caz. Instanțele de drept comun sunt în continuare responsabile de examinarea individuală a acestor cauze, cu respectarea cadrului legal în vigoare”, comunică CSM.
Potrivit zdg.md, autorii sesizărilor au afirmat că norma contravențională contestată nu corespunde exigențelor calității legii, fiind prea „generală și ambiguă”, iar această „imprecizie” în reglementare ar lăsa loc de arbitrariu în aplicare. Autorii și-au formulat criticile făcând referire la noțiunile „pretinderea„, „acceptarea” și „primirea” și la sintagma „exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale„, care nu ar stabili un mecanism de verificare a modului în care persoana și-a exercitat votul.
Totodată, sursa citată mai scrie că, autorii susțin că sancțiunea prevăzută de articolul 471 alin. (1) din Codul contravențional nu este proporțională cu gravitatea faptei și aduce atingere dreptului de proprietate al persoanei care a comis contravenția. Amenda pentru comiterea contravenției respective se stabilește în limitele de 500 și 750 de unități convenționale, ceea ce reprezintă 25 000 de lei – 37 500 de lei, sumă care depășește cuantumul salariului mediu pe economie de aproximativ 3 ori. În același timp, autorii consideră că diferența prea mică dintre limita minimă și limita maximă a sancțiunii nu le oferă agenților constatatori și instanțelor de judecată posibilitatea de a individualiza sancțiunea.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Autorii invocă faptul că nu este clar prin ce metode o persoană ar putea „pretinde” foloase necuvenite și că legea nu face o distincție între termenul „acceptare” și „primire” a bunurilor. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. „Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional conferit instanțelor de judecată urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor”.
Referitor la sintagma „exercitarea sau neexercitarea unor drepturi electorale”, care nu ar prevedea un mecanism de verificare a modului în care persoana și-a exercitat votul, Curtea menționează că articolul 471 alin. (1) descrie doar fapta, nu şi urmarea prejudiciabilă. Altfel spus, contravenția este una formală și nu obligă autoritățile să verifice dacă alegătorul a votat pentru candidatul sau pentru partidul politic care l-a corupt. Curtea consideră că existența unui astfel de mecanism ar contraveni caracterului secret al votului, mai adaugă zdg.md.
Referitor la critica de neconstituționalitate a limitelor amenzii, Curtea reține că există o diferență suficientă între limita minimă și limita maximă a sancțiunii, de 250 de unități convenționale, care îi permite agentului constatator și instanței de judecată să individualizeze amenda în funcție de circumstanțele precise ale faptei comise.
