Cetățenii Republicii Moldova sunt invitați pe 1 martie la o clacă mare în satul Geamăna, raionul Anenii Noi. Urmează să fie plantați în jur de 140 de mii de puieți pe aproximativ 30 de hectare. Astfel, Ministerul Mediului și Agenția Moldsilva își propun să dea start campaniei de primăvară de împădurire a țării noastre. Ministrul Lazarencu a precizat că, în aceeași zi, vor fi disponibile alte peste 120 de locații pentru plantare în raioanele din țară.

„Lunile februarie și martie reprezintă o perioadă optimă pentru plantarea puieților. Condițiile climatice favorizează prinderea rădăcinilor și dezvoltarea sănătoasă a acestora. La Geamăna vom planta peste 30 de hectare unde vom folosi în jur de 140 de mii de puieți. Totodată, pentru anul 2025, planificăm plantarea și reabilitarea a cel puțin 7.000 de hectare, cu posibilitatea de a depăși această țintă, în funcție de condițiile meteo favorabile și de mijloacele financiare disponibile. De asemenea, pentru crearea următoarei generații de puieți forestieri, vom recolta aproximativ 250.000 kg de semințe forestiere”, a precizat ministrul Sergiu Lazarencu într-o conferință de presă.

„Campania de împădurire primăvara 2025” face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor – Generația Pădurii, inițiat de Președinta Maia Sandu, prin care se propune plantarea a 145.000 de hectare până în 2032.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În primii doi ani de la lansarea Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor au fost plantate peste 15.000 de hectare de pădure, cu o investiție de peste 300 de milioane de lei. În 2024, Ministerul Mediului a semnat un acord istoric de finanțare cu Banca Europeană de Investiții în valoare de 200 de milioane de euro, ceea ce va sprijini plantarea a 63.000 de hectare de pădure și construirea de infrastructuri necesare pentru susținerea acestui program ambițios.

#campanie de împădurire #Ministerul Mediului #primăvara #Sergiu Lazarencu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.