Tot mai mulți cetățeni încearcă să corupă un funcționar public, în special polițiștii, relevă datele Serviciului protecție internă și anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În luna ianuarie 2025, au fost înregistrate 63 de cazuri, cu 43 de cazuri mai mult față de luna ianuarie 2024, și cu 62 de cazuri mai mult față de aceeași lună în 2023. Cazurile au fost denunțate de oamenii legii.

Din numărul total de cazuri, 59 de cazuri au fost denunțate de angajații Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), un caz de angajații Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), iar alte 3 cazuri de angajații Inspectoratelor de poliție Cahul, Edineț și Rezina.

„Aproximativ jumătate dintre sesizările angajaților MAI privind situații de dare de mită au la bază înregistrări cu body-cam (24). (…) Suma oferită de către cetățeni variază între 100 – 6 000 lei”, comunică SPIA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tendința de creștere a denunțurilor angajaților MAI sunt și „rezultatele activităților de instruire și informare anticorupție ale angajaților SPIA cu categorii de public din toate instituțiile, în special cele al căror personal interacționează cu cetățenii”, se arată într-un comunicat al SPIA.

„Aceste activități oferă angajaților MAI cunoștințele necesare pentru a recunoaște, evita și raporta practicile corupte și includ sesiuni de formare ce conțin studii de caz, exemple practice și instruire în identificarea semnalelor de corupție. În egală măsură, prin educație și sensibilizare continuă, personalul MAI devine mai conștient de importanța eticii și integrității în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Acest lucru ajută la crearea unei culturi organizaționale bazate pe principii morale solide”, comunică responsabilii.

SPIA îndeamnă cetățenii să respecte legea și să renunțe la tentativele de corupere a unui funcționar public cu statut special, deoarece acest lucru subminează buna funcționare a instituțiilor statului și pot duce la consecințe grave. La fel, cetățenii sunt îndemnați să raporteze situațiile în care au fost martori în cazul unor acte de corupere cu implicarea unui funcționar public cu statut special sau a fost tentat de către acesta să ofere mită, către linia specializată anticorupție 1520, care este disponibilă 24/24, pentru recepționarea denunțurilor.

#angajati MAI #denunturi #mita

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.