Aproape 700 de angajați de la Calea Ferată din Moldova (CFM) rămân încă o lună în concediu forțat. Directorul general al întreprinderii, Serghei Cotelnic, a declarat că aceștia urmează să revină la muncă în luna mai, transmite IPN.

Cotelnic a mai adăugat că prelungirea șomajului tehnic a fost determinată de creșterea bruscă a prețului la motorină, iar cheltuielile suplimentare asociate cu scumpirea combustibilului au dus la necesitatea acestei măsuri.

Totodată, șeful CFM a precizat că pe direcția sudică a rețelei feroviare unele tronsoane de cale ferată vor intra în reparație pentru două-trei săptămâni, conform informațiilor primite de la colegii din Ucraina. În această perioadă, transportul de marfă planificat pentru luna aprilie nu va putea fi realizat, iar după restabilirea circulației feroviare, angajații vor începe să fie reintegrați în activitatea obișnuită.

Sursa citată menționează că numărul celor aflați în șomaj tehnic a scăzut de la 1.200 de persoane, la începutul perioadei, la aproximativ 600-700 de angajați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, concediul forțat la Calea Ferată din Moldova a început pe data de 22 decembrie. Pe durata șomajului tehnic, angajații beneficiază de 55% din salariu.

#angajati #CFM #concendiu fortat

Deputata MAN, Olga Ursu, a părăsit sala de ședințe a Parlamentului în semn de protest, după ce Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a respins cererea opoziției de a-l audia pe ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, privind situația hidrologică.

„Cinci fracțiune ale opoziției solicită audierea unui ministru și fracțiunea PAS nu o acceptă, respectiv au ce ascunde sau nu vor ca populația să cunoască adevărul despre situația reală hidrologică pe râul Nistru și Prut. Am vrut să știm localitate cu localitate ce se întâmplă și cât de pregătită este Republica Moldova”, explică Olga Ursu.

sursa: newsmaker

Amintim că Republica Moldova se află din 26 septembrie în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, iar scăderea nivelului apei pune presiune inclusiv pe sistemele de alimentare cu apă.

Pentru Chișinău, una dintre zonele vulnerabile este stația de captare de la Coșernița. Nivelul scăzut al Nistrului creează probleme tehnice pentru captarea apei, iar autoritățile au trimis pompe suplimentare către „Apă-Canal Chișinău” pentru a menține alimentarea.

Situația este complicată și de evoluția din amonte. Ucraina a anunțat recent că nu mai poate asigura debitul minim garantat anterior, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu peste 10 metri.

Și pe Prut nivelul apei este alarmant. Lacul de acumulare Costești-Stânca a pierdut aproximativ 1,28 metri într-o singură lună, iar autoritățile au redus debitul eliberat din acumulare pentru a păstra rezerva de apă. Prutul este o sursă importantă pentru raioanele Glodeni, Fălești, Ungheni, Leova, Cahul și Cantemir.