Circa 100 de locomotive ar putea fi scoase spre vânzare de noua conducere a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Despre aceasta a anunțat șeful instituției, Oleg Tofilat, într-un interviu oferit pentru portalul Rail.insider.

Tofilat susține că acest lucru ar urma să se întâmple din motiv că starea locomotivelor întreprinderii este proastă, acestea fiind uzate. Mai mult, locomotivele nu au fost puse în funcțiune de mai bine de 25 de ani.

„Planurile noastre includ o vânzare la scară largă de fier vechi. În prezent pregătim spre vânzare primul lot de 1,4 mii tone. În plus, avem aproximativ 100 de locomotive care nu funcționează de peste 25 de ani. Probabil că le vom scoate și pe ele la vânzare, sub formă de material rulant cu o durată de viaţă expirată. Ne-ar plăcea dacă metalurgienii ucraineni ar arăta interes pentru această ofertă”, a precizat Tofilat.

Realitatea.md l-a contactat telefonic pe șeful CFM, Oleg Tofilat, însă acesta nu a răspuns la apeluri.

Locomotivele vechi și nefuncționale nu este singura problemă a întreprinderii de stat. Anterior Comisia parlamentară care a investigat situația de la CFM a constatat că în ultimii zece ani întreprinderea a fost prejudiciată de circa un miliard de lei. Cifra datoriilor întreprinderii este de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

În cele din urmă, CFM a anunțat că a găsit „soluția perfectă” pentru a achita angajaților instituției restanțele salariale. Mai exact, aceștia propun moldovenilor să ia credite bancare în loc de salariu, iar întreprinderea să achite doar dobânda în locul lor.

„Soluția perfectă” a CFM, privind achitarea restanțelor, nu se bucură de popularitate. Ce spune Oleg Tofilat

#CFM #vagoane #vechi

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china