Circa 100 de locomotive ar putea fi scoase spre vânzare de noua conducere a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Despre aceasta a anunțat șeful instituției, Oleg Tofilat, într-un interviu oferit pentru portalul Rail.insider.

Tofilat susține că acest lucru ar urma să se întâmple din motiv că starea locomotivelor întreprinderii este proastă, acestea fiind uzate. Mai mult, locomotivele nu au fost puse în funcțiune de mai bine de 25 de ani.

„Planurile noastre includ o vânzare la scară largă de fier vechi. În prezent pregătim spre vânzare primul lot de 1,4 mii tone. În plus, avem aproximativ 100 de locomotive care nu funcționează de peste 25 de ani. Probabil că le vom scoate și pe ele la vânzare, sub formă de material rulant cu o durată de viaţă expirată. Ne-ar plăcea dacă metalurgienii ucraineni ar arăta interes pentru această ofertă”, a precizat Tofilat.

Realitatea.md l-a contactat telefonic pe șeful CFM, Oleg Tofilat, însă acesta nu a răspuns la apeluri.

Locomotivele vechi și nefuncționale nu este singura problemă a întreprinderii de stat. Anterior Comisia parlamentară care a investigat situația de la CFM a constatat că în ultimii zece ani întreprinderea a fost prejudiciată de circa un miliard de lei. Cifra datoriilor întreprinderii este de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

În cele din urmă, CFM a anunțat că a găsit „soluția perfectă” pentru a achita angajaților instituției restanțele salariale. Mai exact, aceștia propun moldovenilor să ia credite bancare în loc de salariu, iar întreprinderea să achite doar dobânda în locul lor.

„Soluția perfectă” a CFM, privind achitarea restanțelor, nu se bucură de popularitate. Ce spune Oleg Tofilat

#CFM #vagoane #vechi

Vaccinarea copiilor a înregistrat un regres în mai multe țări din Uniunea Europeană după pandemia de COVID-19, ceea ce crește riscul reapariției unor boli infecțioase. Datele apar într-un studiu publicat în The Lancet Regional Health și analizat de AFP.

Cercetătorii au analizat evoluția vaccinării în cele 27 de state membre, în perioada 1980–2024, pentru șapte vaccinuri împotriva unor boli precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, hepatita B, meningita B, poliomielita, bolile pneumococice, rujeola și rubeola.

Potrivit studiului, Uniunea Europeană a atins în ultimii 40 de ani niveluri istorice de vaccinare, însă în perioada recentă tendința s-a inversat în mai multe state.

În 2024, Luxemburg și Portugalia au avut o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri analizate. România s-a situat însă sub pragul de 80%.

În total, 16 țări din UE au înregistrat scăderi ale ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru dintre vaccinurile analizate. În Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, acoperirea vaccinală a scăzut pentru toate cele șapte vaccinuri.

Regresul a fost observat și în Germania și Spania, unde cinci dintre cele șapte vaccinuri au înregistrat scăderi. În Franța și Italia, acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri, dar a scăzut pentru alte trei.

Cele mai pronunțate diminuări au fost raportate în cazul vaccinurilor împotriva meningitei B și poliomielitei. Vaccinarea împotriva poliomielitei a scăzut în 20 de țări, cea împotriva hepatitei B în 18 state, iar imunizarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive a înregistrat scăderi în 17 țări.

Majoritatea acestor regrese au început între 2019 și 2022, perioadă care coincide cu pandemia de COVID-19. Cercetătorii spun că perturbările provocate de criza sanitară ar fi putut contribui la această evoluție, însă studiul nu a urmărit să stabilească exact cauzele scăderii vaccinării.

Autorii avertizează asupra necesității menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase. Potrivit studiului, vaccinarea a contribuit în ultimele decenii la evitarea a peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor.