Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a mărturisit că el doreşte ca statele membre ale UE să confişte activele ruseşti supuse sancţiunilor, pentru ca Rusia să plătească astfel din pagubele provocate Ucrainei în timpul războiului.

Ideea sa, enunţată într-un interviu pe care l-a acordat agenţiei Interfax-Ukraina, vine în întâmpinarea unei propuneri asemănătoare a preşedintelui american Joe Biden, ce are în vedere confiscarea activelor oligarhilor ruşi, relatează Politico. Michel a admis în același timp că un asemenea demers s-ar putea lovi de obstacole legale în statele membre.

„Personal, sunt absolut convins că este extrem de important nu doar să îngheţăm activele ruseşti, ci şi să facem posibilă confiscarea lor. În opinia mea, este o chestiune de onestitate, de a face aceşti bani disponibili, în special pentru reconstruirea ţării (a Ucrainei – n.r.). Este o chestiune de onestitate, o chestiune de justiţie”, consideră Charles Michel.

El a adăugat că a cerut serviciului juridic al Consiliului European să vină cu ”nişte idei pentru a găsi o soluţie legală conformă principiilor statului de drept care să faciliteze şi să facă posibilă confiscarea activelor persoanelor care sunt sancţionate de UE sau de alte state din lume”.

Însă este departe de a fi clar cum ar putea chiar şi cei mai buni avocaţi ai UE să găsească o soluţie magică pentru a pune în practică propunerea lui Charles Michel, mai scrie sursa citată de Agerpres. ”Va fi nevoie de timp (…) Este un proces lung şi dificil”, a recunoscut Michel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#active rusești #Charles Michel #confiscare #reconstruire #Ucraina #UE

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.