Charles Michel rămâne la cârma Consiliului European! Ce la determinat să își schimbe decizia

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a fost intens criticat în ultimele săptămâni după anunțul său că va candida la alegerile europarlamentare, și-a retras surprinzător candidatura și a decis să rămână în funcția de șef al Consiliului, evitând astfel o eventuală interimare a postului de către Viktor Orban, conform Politico, citând surse europene. Această decizie a lui Michel vine cu doar două zile înainte ca liderii europeni să se reunească la Bruxelles.

Anunțul neașteptat al lui Michel cu privire la intenția sa de a candida la alegerile europarlamentare din vara acestui an, ceea ce ar fi presupus o plecare din funcție înainte de expirarea mandatului său, a stârnit nemulțumirea oficialilor europeni, diplomaților și Parlamentului European. Aceștia au interpretat anunțul ca pe un semnal că Michel acordă o prioritate mai mare propriului său viitor politic decât rolului său actual și viitorului Uniunii Europene.

Decizia președintelui Consiliului European a exercitat presiune asupra liderilor europeni de a găsi rapid un succesor de compromis și de a finaliza ocuparea posturilor de conducere la nivel european mult mai repede decât era planificat în mod obișnuit. În cazul în care ar fi câștigat alegerile europarlamentare, Michel urma să își preia mandatul la mijlocul lunii iulie, deschizând astfel posibilitatea ca Viktor Orban, liderul țării care deține președinția rotativă a Consiliului UE, să ocupe interimar președinția Consiliului European.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Funcția de președinte al Consiliului European este esențială pentru numeroase decizii, inclusiv acordarea de ajutor pentru Ucraina, care se confruntă cu o invazie. De asemenea, președintele Consiliului European conduce întâlnirile șefilor de guvern europeni și, împreună cu Parlamentul European, are prerogativa centrală de a contribui la formarea noii Comisii Europene, organul executiv al Uniunii Europene.

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.