Inteligența artificială (AI) poate fi folosită în scopuri bune – găsirea unui remediu pentru cancer sau rezolvarea unei crize ecologice, dar reprezintă și o amenințare critică pentru civilizația umană din cauza capacității de a crea în mod independent texte, muzică și imagini unice, este de părere istoricul, scriitorul și autorul cărții „Sapiens: A Brief History of Humankind”, Yuval Noah Harari, într-un articol pentru The Economist. ChatGPT este într-un fel mai periculos decât o bombă nucleară, deoarece nu poate crea ea însăși o armă atomică și mai puternică, dar rețeaua neuronală poate deveni ea însăși autorul unei inteligențe artificiale mult mai inteligente, crede el.

Omul de știință a remarcat că aproape toată cultura umană este construită pe limbă, deoarece este o colecție de artefacte create de oameni pe care le-au creat oamenii: drepturile omului, religii, legi. O rețea neuronală care poate genera astfel de texte pentru o persoană de fapt „intră în sistemul de operare al civilizației noastre”.

Mulți sunt fascinați de cazurile în care ChatGPT sau o altă rețea neuronală i-a ajutat pe școlari să scrie un eseu, dar ar trebui să ne imaginăm că inteligența artificială va fi folosită pentru a produce conținut politic, știri false și „scripturi pentru noi culte”, cum ar fi comunitatea americană cu idei de conspirație QAnon, a sugerat scriitorul.

Omul de știință și-a amintit că există multe discuții pe internet în care oamenii se ceartă despre conflictul din Ucraina, schimbări climatice și avort și, de fapt, au o discuție cu roboții. S-ar putea să nu încercați să schimbați „mintea” inteligenței artificiale, dar AI poate selecta cu pricepere răspunsuri pentru a influența o persoană, a avertizat el.

În plus, inteligența artificială se poate auto-dezvolta dincolo de controlul uman. „În timp ce bombele nucleare nu pot inventa singure arme nucleare mai puternice, inteligența artificială poate crea o inteligență artificială exponențială mai puternică”, a avertizat Noah Harari.

ChatGPT este unul dintre cele mai populare servicii AI. Este un chatbot cu inteligență artificială care este capabil să se angajeze în dialog, să compună poezie și proză, să rezume articole științifice și să genereze imagini la cererea utilizatorilor.

#bomba nucleara #ChatGPT #Inteligență Artificială

La Curtea de Apel Chișinău a început astăzi, 1 octombrie, examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Fostul lider democrat participă la ședință prin videoconferință, după ce magistrații au respins cererea acestuia de a fi prezent fizic în sala de judecată.

În timpul ședinței, avocații lui Plahotniuc și-au exprimat nemulțumirea față de schimbarea unui membru al completului de judecată. Magistratul Vitalie Budeci a fost înlocuit cu Vitalie Pîslariuc, după ce Budeci nu a trecut evaluarea externă a judecătorilor.

Examinarea apelului trebuia să înceapă încă pe 24 august, însă ședința a fost anulată după o alertă cu bombă la sediul instanței. O nouă ședință, programată pentru 26 august, a fost ulterior amânată.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce Plahotniuc a fost condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare. Procurorii cer acum majorarea pedepsei până la 25 de ani.

Pe lângă pedeapsă, acuzarea contestă și decizia instanței de fond de a nu dispune confiscarea a 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Procurorii susțin că recuperarea prejudiciului și confiscarea sunt măsuri diferite și pot fi aplicate în același timp.

În argumentele prezentate în apel, acuzarea susține că infracțiunile pentru care a fost condamnat Plahotniuc au provocat prejudicii importante sistemului bancar și au afectat economia și încrederea în instituțiile statului. Procurorii mai consideră că în acest caz nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă mai mică.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 22 aprilie 2025 la 19 ani de închisoare pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”.