China a anunțat joi, 24 august curent, după ce Japonia demarat proiectul de deversare în ocean a apei de la Fukushima, că interzice toate importurile de produse cu origine acvatică din Japonia. S-a declarat de multă vreme o adversară a planului guvernului de la Tokyo de a arunca apa contaminată în ocean, deși experții internaționali spun că impactul va fi „neglijabil”.

China s-a declarat „profund îngrijorată de riscul contaminării radioactive din produsele alimentare și agricole japoneze”, după decizia guvernului de la Tokyo.

Guvernul nipon a luat decizia de a arunca apa în ocean în urmă cu doi ani, și a primit undă verde de la ONU luna trecută. Eliminarea apei contaminate este un pas cheie în dezafectarea planificată a centralei nucleare Fukushima Daiichi, distrusă de tsunami în 2011, după un cutremur devastator.

Operatorul centralei, TEPCO, a transmis că eliberarea apei a început la ora locală 1:03 și că nu au fost întâmpinate probleme sau detectate situații anormale.

Chiar și așa, China și-a reiterat opoziția fermă față de plan și a spus că guvernul japonez nu a reușit să dovedească că această apă contaminată este sigură și că nu va afecta mediul.

„Partea japoneză nu ar trebui să provoace prejudicii localnicilor și oamenilor lumii pentru satisfacerea propriilor interese egoiste”, a transmis diplomația chineză într-un comunicat.

La rândul său, Japonia a criticat China pentru că răspândește „afirmații fără bază științifică” și spune că apa este sigură, o poziție dublată de IAEA care a spus că impactul va fi „neglijabil”.

Japonia a cerut Chinei să renunțe la interdicția de import și să pornească un dialog rațional bazat pe date științifice, a spus premierul Fumio Kishida.

Piața chineză, extrem de importantă pentru exporturile japoneze

Japonia a exportat produse alimentare de origine acvatică de 600 de milioane de dolari în China, în 2022, fiind cea mai mare piață de export pentru produse japoneze, cea din Hong Kong, aflat tot sub controlul Chinei, fiind a doua. Vânzările spre China și Hong Kong au reprezentat 42% din toate exporturile de produse de origine acvatică din Japonia în 2022, conform datelor guvernamentale.

Conform rezultatelor testelor Tepco de joi, apa conține până la 63 de becquereli (unitate de măsură a radioactivității – n. red.) de tritiu per litru, cu mult sub marja de siguranță a OMS de 10.000 de becquereli per litru.

„Nu va exista niciun efect asupra sănătății oamenilor. Nu există niciun motiv științific de a interzice importurile de alimente din Japonia”, a spus Geraldine Thomas, fostă profesoară de patologii moleculare la London Imperial College.

Totuși, organizațiile de pescari din Japonia, loviți de ani de zile de prejudicii de reputație din cauza temerilor de radiație, tot se opun planului.

„Tot ce ne dorim este să putem continua să pescuim”, a spus șeful Cooperativei Pescarilor Japonezi într-un comunicat.

Proteste în mai multe țări

În Hong Kong, Jacay Shum, un activist de 73 de ani, a venit la protest cu o fotografie în care șeful IAEA, Rafael Grossi, apare în ipostaza diavolului.

„Acțiunile Japoniei de a elibera apa contaminată sunt foarte iresponabile, ilegale și imorale. Nimeni nu poate să dovedească siguranța deșeurilor nucleare. Sunt complet nesigure”, a spus el.

Poliția sud-coreeană a arestat, de asemenea, 16 protestatari care au pătruns forțat în ambasada niponă de la Seul, deși guvernul sud-coreean a transmis că și-a făcut propria evaluare și că nu a găsit nicio problemă.

De cealaltă parte, regimul de la Phenian a cerut ca Japonia să-și oprească „imediat” operațiunea și a spus că ea este o „crimă împotriva umanității”.

Mai multe zeci de protestatari s-au adunat, de asemenea, în fața sediului TEPCO din Tokyo pentru a protesta cu bannere pe care scria „Nu aruncați apă contaminată în mare”.

„Dezastrul de la Fukushima nu s-a terminat. De această dată doar 1% din apă va fi eliberată. De acum, vom continua să luptăm o lungă vreme pentru a opri deversarea pe termen lung a apei contaminate”, a spun Jun Iizuka, protestatar japonez.

#china #Fukushima #importuri #Japonia #produse

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.