Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

China se impune pe piața lemnului din Europa! „În câțiva ani nu va mai exista concurență”

07 Feb. 2022, 07:30
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
07 Feb. 2022, 07:30 // Economie //  Realitatea.md

Există o competiție tot mai acerbă pentru resurse-cheie, iar una dintre ele este lemnul. Un loc în care putem vedea cum funcționează această piață este Sivry-Rance, în regiunea Valonia de Sud a Belgiei. De acolo, chinezii cumpără lemn în cadrul unei licitații anuale, pe care apoi îl vând înapoi europenilor, cu un preț mai mare. 

Afaceri de familie care scârție

Stejarul este o resursă naturală foarte căutată – mai ales dacă are o sută sau două sute de ani. Thierry Pirson are o fabrică de cherestea în Belgia. O afacere de familie de patru generații, pentru al cărei viitor își face griji după anul 2021. Stejarul e din ce în ce mai scump și greu de găsit.

„Mai am niște copaci de anul trecut și unii de acum doi ani. Așa că mai avem lemn de prelucrat, dar numai pentru următoarele șapte luni sau cam așa ceva. Și apoi, gata”, spune proprietarul fabricii de cherestea.

Planul era ca fiul lui să preia gaterul, dar acum nu mai e așa sigur de viitor. Situația economică din Valonia e dificilă în general. Șomajul este ridicat aici, iar după declinul industriei grele, lemnul a fost singura resursă naturală rămasă. Acum, și aici sunt probleme.

Ne întâlnim și cu tâmplarul Alin Goblet. El spune că, deși are mulți clienți, afacerea lui se confruntă cu blocaje. Încearcă să-și facă stocuri de lemn.

„Cresc costurile. Terminăm comenzi și vindem mai ieftin decât cumpărăm. Prețul lemnului crește mai repede decât putem noi lucra”, spune Alin Goblet.

Afacerile mergeau bine înainte. În aceste vremuri marcate de schimbări climatice, lemnul de calitate superioară, precum stejarul, a devenit și mai prețios. Și chiar și buștenii de calitate inferioară se vând foarte bine.

China se impune

Lemnul din pădurile locale este vândut o dată pe an la o licitație organizată de primării și care a generat întotdeauna sume considerabile. Dar anul acesta, modesta licitație din Sivry-Rance a avut parte de o surpriză: doi comercianți au cumpărat 95 la sută din tot lemnul oferit, în schimbul unei sume-record, pentru a fi exportat în China.

„Am câștigat de două ori mai mult decât estimam la începutul anului, ceea ce este enorm. Problema este că, dacă această situație se va repeta, în câțiva ani nu va mai exista concurență. Dacă sume-record de bani sunt pompate în piață, oamenii și fabricile de cherestea din zonă vor da faliment. Nu au cum să concureze cu cumpărătorii străini, în special cu cei din China”, recunoaște Jean-Francois Gatelier, primarul din Sivry-Rance.

Buștenii sunt trimiși în China pentru prelucrare

China trimite buștenii înapoi acasă pentru a fi prelucrați, eliminând din proces gaterele europene. Lemnul este o marfă căutată în China, dar guvernul dorește și să-și protejeze natura: președintele Xi Jinping a interzis tăierea pădurilor în China pentru următorii 99 de ani.

„Statul chinez are fonduri și subvenționează companiile pentru a cumpăra lemn din străinătate, ca să nu taie stejarul chinezesc. Dar acest lucru creează concurență neloială și ar putea distruge rapid industria europeană a lemnului – belgiană, franceză și germană”, spune Jean-Francois Gatelier, primarul din Sivry-Rance.

Cererea globală preia astfel piețele locale de lemn din Belgia.

Ce ar trebui să facă Europa?

Dar China cumpără lemn din toată Europa pentru a-și proteja propriile păduri. Deci, ce măsuri ar trebui luate? Ar trebui să existe o cotă fixă pentru piața europeană? Sau o interdicție de export a lemnului neprelucrat? Și ar trebui aceste măsuri să vizeze doar China? La urma urmei, cererea de lemn a crescut în întreaga lume.

Emanuel Defays este expert silvic. El avertizează în privința oricăror acțiuni precipitate.

„Nu ar trebui să condamnăm China, la modul general. Trebuie să recunoaștem că ani la rând, China ne-a cumpărat lemnul de calitate inferioară și a fost un partener de valoare. Acum, acest partener a devenit și o amenințare. Nu ar trebui să jignim China. De fapt, ar trebui să menținem legături economice bune pentru a stimula și mai mult comerțul. E o chestiune delicată să interzicem Chinei accesul la lemn, o resursă pe care și-o dorește atât de mult”, este de părere Emmanuel Defays, expert silvic.

E adevărat că nu cererea Chinei a făcut să dispară pădurile europene.

Alain Lalmant ne arată ce arbori vor fi exportați.

Adesea, arborii bolnavi sunt selectați și este un demers sustenabil. Dar ocazional, un copac sănătos este tăiat pentru a fi vândut, iar acest lucru doare.

„Acest stejar este înfloritor. Nu va merge nicăieri. Nu vreau ca cineva să-l taie”, spune Alain Lalmant, expert de mediu.

Ce copaci sunt doborâți și care sunt cruțați? Oamenii din Sivry-Rance încă decid acest lucru.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.