Există o competiție tot mai acerbă pentru resurse-cheie, iar una dintre ele este lemnul. Un loc în care putem vedea cum funcționează această piață este Sivry-Rance, în regiunea Valonia de Sud a Belgiei. De acolo, chinezii cumpără lemn în cadrul unei licitații anuale, pe care apoi îl vând înapoi europenilor, cu un preț mai mare.

Afaceri de familie care scârție

Stejarul este o resursă naturală foarte căutată – mai ales dacă are o sută sau două sute de ani. Thierry Pirson are o fabrică de cherestea în Belgia. O afacere de familie de patru generații, pentru al cărei viitor își face griji după anul 2021. Stejarul e din ce în ce mai scump și greu de găsit.

„Mai am niște copaci de anul trecut și unii de acum doi ani. Așa că mai avem lemn de prelucrat, dar numai pentru următoarele șapte luni sau cam așa ceva. Și apoi, gata”, spune proprietarul fabricii de cherestea.

Planul era ca fiul lui să preia gaterul, dar acum nu mai e așa sigur de viitor. Situația economică din Valonia e dificilă în general. Șomajul este ridicat aici, iar după declinul industriei grele, lemnul a fost singura resursă naturală rămasă. Acum, și aici sunt probleme.

Ne întâlnim și cu tâmplarul Alin Goblet. El spune că, deși are mulți clienți, afacerea lui se confruntă cu blocaje. Încearcă să-și facă stocuri de lemn.

„Cresc costurile. Terminăm comenzi și vindem mai ieftin decât cumpărăm. Prețul lemnului crește mai repede decât putem noi lucra”, spune Alin Goblet.

Afacerile mergeau bine înainte. În aceste vremuri marcate de schimbări climatice, lemnul de calitate superioară, precum stejarul, a devenit și mai prețios. Și chiar și buștenii de calitate inferioară se vând foarte bine.

China se impune

Lemnul din pădurile locale este vândut o dată pe an la o licitație organizată de primării și care a generat întotdeauna sume considerabile. Dar anul acesta, modesta licitație din Sivry-Rance a avut parte de o surpriză: doi comercianți au cumpărat 95 la sută din tot lemnul oferit, în schimbul unei sume-record, pentru a fi exportat în China.

„Am câștigat de două ori mai mult decât estimam la începutul anului, ceea ce este enorm. Problema este că, dacă această situație se va repeta, în câțiva ani nu va mai exista concurență. Dacă sume-record de bani sunt pompate în piață, oamenii și fabricile de cherestea din zonă vor da faliment. Nu au cum să concureze cu cumpărătorii străini, în special cu cei din China”, recunoaște Jean-Francois Gatelier, primarul din Sivry-Rance.

Buștenii sunt trimiși în China pentru prelucrare

China trimite buștenii înapoi acasă pentru a fi prelucrați, eliminând din proces gaterele europene. Lemnul este o marfă căutată în China, dar guvernul dorește și să-și protejeze natura: președintele Xi Jinping a interzis tăierea pădurilor în China pentru următorii 99 de ani.

„Statul chinez are fonduri și subvenționează companiile pentru a cumpăra lemn din străinătate, ca să nu taie stejarul chinezesc. Dar acest lucru creează concurență neloială și ar putea distruge rapid industria europeană a lemnului – belgiană, franceză și germană”, spune Jean-Francois Gatelier, primarul din Sivry-Rance.

Cererea globală preia astfel piețele locale de lemn din Belgia.

Ce ar trebui să facă Europa?

Dar China cumpără lemn din toată Europa pentru a-și proteja propriile păduri. Deci, ce măsuri ar trebui luate? Ar trebui să existe o cotă fixă pentru piața europeană? Sau o interdicție de export a lemnului neprelucrat? Și ar trebui aceste măsuri să vizeze doar China? La urma urmei, cererea de lemn a crescut în întreaga lume.

Emanuel Defays este expert silvic. El avertizează în privința oricăror acțiuni precipitate.

„Nu ar trebui să condamnăm China, la modul general. Trebuie să recunoaștem că ani la rând, China ne-a cumpărat lemnul de calitate inferioară și a fost un partener de valoare. Acum, acest partener a devenit și o amenințare. Nu ar trebui să jignim China. De fapt, ar trebui să menținem legături economice bune pentru a stimula și mai mult comerțul. E o chestiune delicată să interzicem Chinei accesul la lemn, o resursă pe care și-o dorește atât de mult”, este de părere Emmanuel Defays, expert silvic.

E adevărat că nu cererea Chinei a făcut să dispară pădurile europene.

Alain Lalmant ne arată ce arbori vor fi exportați.

Adesea, arborii bolnavi sunt selectați și este un demers sustenabil. Dar ocazional, un copac sănătos este tăiat pentru a fi vândut, iar acest lucru doare.

„Acest stejar este înfloritor. Nu va merge nicăieri. Nu vreau ca cineva să-l taie”, spune Alain Lalmant, expert de mediu.

Ce copaci sunt doborâți și care sunt cruțați? Oamenii din Sivry-Rance încă decid acest lucru.

#china #concurenta #Europa #lemn

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.