Viceprimarul Chișinăului Victor Chironda recunoaște să relația sa cu primarul capitalei a devenit tensionată de mai mult timp, iar scandalul din jurul demolării hotelului Național este doar vârful aisbergului. Chironda nu acceptă ideea unei demisii în urma acestui scandal, dar în același timp, se arată categoric împotriva demolării hotelului, cel puțin până nu va fi elaborat un proiect detaliat al complexului ce ar urma să apară în loc.

Potrivit viceprimarului Victor Chironda, demolarea hotelului Național ar fi prematură, iar planul viitorului complex ce ar urma să apară în locul hotelului contravine normelor urbanistice. Chironda spune că noul complex ar încălca regimul de înălțime al zonei și ar aglomera exagerat de mult centrului orașului.

„Problema nu se pune dacă trebuie sau nu demolat hotelul, dar nu poți să demolezi hotelul până nu ai un plan urbanistic în detaliu. Hotelul nu este o simplă clădire, este un complex de clădiri. Este amplasat într-o zonă centrală, langă un nod de trasnport. Ca să demolezi hotelul trebuie să știi ce construiești în loc”, a spus Victor Chironda în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 citat de către agenția de presă IPN.

În același timp, viceprimarul recunoaște că relațiile cu primarul Ion Ceban s-au deteriorat, însă nu concepe ideea unei demisii în urma scandalului hotelului Național.

„Eu nu m-am angajat la cineva acasă la prășit via. Eu am venit să lucrez pentru oameni, pentru cetățeni. Eu n-am venit din drum”, a spus Victor Chironda.

„Obligația mea acum și a lui Ion Ceban este să identificăm dacă dna Dogotaru a încălcat legea și să luăm măsurile necesare,” a adăugat viceprimarul, referindu-se la Svetlana Dogotaru, arhitecta-șefă a capitalei, care a autorizat desființarea hotelului, spre nemulțumirea lui Chironda.

La 12 iunie au avut loc consultări publice privind planul urbanistic de detaliu al spațiului pe care este amplasat hotelul Național. Potrivit documentului, în locul hotelului urmează să fie construit un complex locativ cu 25 de etaje.

#Hotelul National #Ion Ceban #Victor Chironda

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.