Viceprimarul capitalei responsabil de domeniul urban, Victor Chironda, care se află în conflict cu edilul Ion Ceban de ceva timp, a recunoscut că este împotriva autorizației de demolare a Hotelului Național, inclusiv, deoarece nu îi este clar ce urmează să fie construit în locul acestuia. Mai multe afirmații au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Este important să știm ce va fi în loc. Nu putem să o demolăm și să apară, spre exemplu, blocuri de locuit și trebuie să vedem, care va fi impactul noii construcții asupra zonei respective. Vedeți că aici hotelul este gol, dar deja locuri de parcare nu sunt. Totul este plin de probleme”, a declarat Victor Chironda.

Acesta a mai dezvăluit că, în luna aprilie, a trimsi un demers la CNA prin care solicita să fie cercetați angajații Direcției Arhitectură și Urbanism, care și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. „Eu nu am discutat cu Ilie Ceban pe acest subiect. Fiind în concediu, am întrebat, dacă a fost semnată autorizația și nu am primit un răspuns. Nu exclud faptul că și dumnealui a fost indus în eroare. Pentru că este de competența arhitectului-șef”.

„Am solicitat primarului general, l-am informat, am spus că există riscul ca și dumnealui să fie indus în eroare în acest proces și riscăm să generăm o problemă pentru oraș încă mai mare decât există la moment”.

De altă parte, Svetlana Dohotaru, arhitector-șef al capitalei a explicat că: „Emiterea autorizațiilor de construire/desființare nu este un proces discreționar al arhitectului-șef, dar nici al viceprimarului, oricât de multe conferințe nu ar face și oricâte adresări la CNA nu ar înainta. Referitor la Planul Urbanistic General, prezentat spre consultare, desigur că toate neconformitățile din proiect se vor înlătura, altfel nici nu va fi înaintat la CMC spre aprobare. Urmează proceduri de lucru cu acest document, inclusiv expertize, în caz de necesitate. Doar că asta se face în regim de lucru, nu în showuri televizate”.

Construcția hotelului cu 17 etaje a început în 1974 și a fost finalizată în 1978. Pe atunci, oaspeții capitalei se puteau bucura de ascensoare, frizerie, chioșcuri pentru suvenire, curățătorie chimică, birouri de bilete de avion și pentru călătoriile cu trenul, dar și de un restaurant, unicul din capitală fiind considerat și o carte de vizită a orașului. De-a lungul anilor, însă, mândria Chișinăului – Hotelul Național s-a transformat într-o clădire pustie și a devenit casă pentru oamenii fără adăpost.

#Hotelul National #Victor Chironda

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.