După zeci de ani în care a fost lăsat în paragină, Parcul Dumitru Rîșcanu din str. Braniștii devine din nou inima sectorului Rîșcani, cu zone de agrement și spații dedicate sportului și recreerii.

Modernizarea acestui parc, unul dintre cele mai mari spații verzi din Chișinău, cu o suprafață de peste 6 hectare, s-a desfășurat în etape. Dacă în urmă cu doar câțiva ani parcul era într-o stare deplorabilă, astăzi, acest loc renaște și devine un punct de atracție pentru locuitorii capitalei.

Primăria Chișinău a construit o nouă zonă de sport în parc, unde sunt amenajate terenuri multifuncționale adaptate pentru diverse categorii de activități sportive. Noile terenuri vor fi destinate atât copiilor, cât și adulților, încurajând un stil de viață activ și sănătos. Amenajate au fost aici și grupuri sanitare, cabine de duș și vestiare.Lucrările sunt pe ultima sută de metri.

Până în prezent, în cadrul procesului de modernizare a parcului au fost realizate următoarele lucrări:
Reabilitarea și crearea de noi alei pietonale în parc
Au fost create accese care fac legătura dintre sectoarele Rîșcani și Ciocana
Create scări de acces din alei spre lac
A fost amenajată în jurul lacului o pista pentru alergări
Amenajată pistă pentru bicicliști
Modernizarea falezelor
Instalarea unui sistem nou de iluminat public
Montarea mobilierului urban
Curățarea copacilor
Amenajarea terenurilor de joacă pentru copii
Instalate mese de șah
Curățarea lacului
Amenajarea plajei
Instalarea unui grup sanitar nou și desființarea celui vechi din str. Braniștii
Modernizat „Orășelul de Distracții”
Reparația străzii Braniștii din preajma parcului cu reabilitarea carosabilului și a trotuarelor
Crearea de locuri publice de parcar.

Parcul găzduiește în sezonul estival diverse evenimente cultural-artistice. Primăria Chișinău investește în infrastructura orașului și crează pentru chișinăuieni spații publice care, ani la rând, au fost neglijate. Parcul Dumitru Rîșcanu nu este doar un loc de recreere, ci un simbol al dezvoltării orașului nostru, un spațiu în care familiile pot petrece timp de calitate, copiii se pot juca în siguranță, iar iubitorii de sport își pot continua activitățile într-un mediu amenajat corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chisinau te iubesc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.