Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a anunțat că există posibilitatea ca începând cu luna mai, 2024, Chișinăul să reia achiziția de gaze de la Gazprom. Această decizie vine în contextul în care Gazprom a limitat unilateral volumul de gaze furnizate la 5,7 milioane de metri cubi, volum care va fi utilizat până la sfârșitul lunii aprilie, inclusiv în regiunea transnistreană, scrie bani.md.
Motivul principal al reluării achiziției de gaze de la Gazprom este asigurarea funcționalității malului stâng și prevenirea declanșării unor crize energetice. Parlicov a explicat că, potrivit calculelor efectuate, este mai convenabil să utilizeze gazele de la Gazprom pentru producerea energiei electrice pe malul stâng, decât să economisească pe gaz și să cumpere energie electrică la prețuri mai mari.
Ministrul Energiei a subliniat că economiile realizate prin această decizie se estimează a fi cuprinse între 1 milion și 20 de milioane de dolari timp de patru luni. Această evaluare ține cont inclusiv de noile prețuri oferite de Moldovagaz. Cu toate acestea, Parlicov a menționat că decizia finală de a relua achiziția de gaze de la Gazprom sau de a căuta alternative competitive va fi luată după luna aprilie, odată cu expirarea volumului de gaze existent.
„Chiar dacă prețul așteptat (380 USD prețul estimat de la gazprom n.a), vom evalua dacă Gazprom poate oferi gaze la un preț competitiv și avantajos pentru noi”, a declarat Parlicov, evidențiind caracterul pragmatic al deciziei care va fi luată în această privință.
Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.
Înarmați cu hârlețe, găleți cu apă și multă răbdare, zeci de voluntari din centrul și nordul Republicii Moldova au fost, sâmbătă, 14 martie, la Sculeni pentru a planta „Pădurea Unirii”. Acțiunea s-a desfășurat în paralel și pe celălalt mal al Prutului, în România, și face parte din campania „Generația Pădurii – Primăvara 2026”, scrie nordnews.md.
Pentru a planta peste 3,5 hectare cu puieți de frasin și stejar pe terenul satului Sculeni, voluntari de diferite vârste și formații din mai multe raioane au venit să participe la acțiune. Suprafața face parte din cele 3 mii de hectare care urmează să fie împădurite în cadrul acestei campanii de primăvară.
„Acest copac plantat astăzi este de fapt o investiție în viitorul nostru. În viitorul copiilor noștri, să fie mai sănătoși, pentru ca să avem și ploi și aer curat, un mediu plăcut unde ne vom putea plimba sau unde vom putea pune o căprioară sau o văcuță să poată paște o iarbă pe timpul verii pentru că pe câmpie e tot timpul secetă. Le spuneam fetelor că vor veni cu copiii lor și o să le arate că rândul 35 a fost plantat de mama”, a spus un voluntar.
„Avem una dintre cele mai mici rate de împădurire din Europa, doar 11 procnte și sperăm ca în urma realizării programului de împădurire să avem 15 procente”, a declarat un oficial.
„Noi trecem Prutul nu doar cu podul de flori, care este aproape gata dar trecem și cu pădurea. Este o inițiativă foarte frumoasă. Eu îmi aduc copiii de fiecare dată când este o astfel de inițiativă, „Generația Pădurii”, pentru că vorbim despre viitorul nostru”, a spus un participant la acțiune.
Directorul Agenției Moldsilva, Nicolae Munteanu, a plantat și el câțiva copaci. Acesta spune că până la 13 mii din cei 16 mii de puieți ar urma să se prindă. Dacă vor fi îngrijiți corespunzător, în 70 de ani aici ar putea crește o pădure matură de foioase pe malul Prutului. Proiectul are și o valoare simbolică, fiind dedicat relațiilor dintre cele două state de pe malurile râului. O inițiativă similară de împădurire a avut loc, acum opt ani.
„Având în istoric pădurea centenar care a avut loc în anul 2018, mai jos pe cursul Prutului, la Leușeni și Huși, am vrut să avem o continuitate și ca tradițiile noastre să treacă Prutul și ca tradițiile dumneavoastră să treacă la noi”, a declarat Nicolae Munteanu, directorul Agenției Moldsilva.
La acțiunea de împădurire din această primăvară, în Republica Moldova, au participat ministrul Mediului de la Chișinău, dar și omologul său de la București. Aceștia au sădit puieți pe ambele maluri ale Prutului, contribuind simbolic la extinderea suprafeței forestiere. Un gest simplu, dar cu un mesaj clar: natura nu are granițe.
„De fiecare dată când avem acțiuni împreună, tot timpul reușim să mai luăm câte o idee bună unii de la alții și să îmbunătățim lucrurile. Dacă nu este asta dovada că se pot face lucrurile mult mai bine împreună nu știu ce poate să fie”, a afirmat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor din România.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat de ce la Sculeni au fost plantați stejar și frasin. Totodată, el a precizat că obiectivul campaniei de împădurire este plantarea a peste 145 de mii de mlădițe de material săditor.
„Noi stabilim sau selectăm speciile în funcție de teren. Trebuie să ținem cont foarte mult de calitatea terenului, pentru că de cele mai multe ori, nu cele mai bune terenuri sunt transmise pentru împădurire”, a declarat Gheorghe Hajder, ministrul Mediului al Republicii Moldova.
O mână de ajutor a venit și din partea inginerilor silvici din România. Printre ei s-a numărat și Mihai Gașparean, venit din județul Suceava, una dintre cele mai împădurite regiuni ale României. Suprafața forestieră a acestui județ este mai mare cu 15 la sută decât cea a întregii Republici Moldova, care constituie aproape 440 de mii de hectare.
„Pădurea nu are granițe, nimic nu poate separa mediul. Ceea ce se întâmplă de o parte a Prutului, dacă vorbim de pădure, influențează și partea astălaltă și reciproc. Cred că natura nu are granițe și dacă respectăm natura, trebuie să o respectăm cu toții”, a afirmat Mihai Gașpareanu, inspector-șef, Garda Forestieră Suceava.
Obiectivul campaniei „Primăvara 2026” este împădurirea a 3 mii de hectare, iar până la sfârșitul anului urmează să fie plantate 7 mii de hectare. În prezent, Republica Moldova are doar 11% din teritoriu acoperit cu păduri, în timp ce media Uniunii Europene este de peste trei ori mai mare.
