Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, anunță că Primăria dispune de resurse financiare suficiente și va realiza în anul 2026 mai multe proiecte și programe decât în anii 2024 și 2025 la un loc. Potrivit edilului, Chișinăul a încheiat anul bugetar cu aproape 400 de milioane de lei disponibili în conturi, iar ponderea datoriei din veniturile proprii este de doar 11%.

În debutul ședinței serviciilor municipale, Ion Ceban declarat că, în anul 2025, Primăria nu a contractat credite interne pentru acoperirea cheltuielilor curente, iar circa 4,5 miliarde de lei reprezintă investiții atrase prin instrumente financiare cu Uniunea Europeană, direcționate exclusiv către proiecte majore din capitală. Aceste fonduri permit continuarea dezvoltării orașului, achitarea salariilor și implementarea unor proiecte de infrastructură, educație și modernizare urbană.

Edilul respinge afirmațiile potrivit cărora Chișinăul nu ar avea buget și acuză consilierii PAS și PSRM că blochează votarea bugetului din motive politice, pentru a obține funcții în administrația municipală. Ion Ceban dă asigurări că Primăria va continua să funcționeze pe baza bugetului provizoriu, pe care îl califică drept legal, și că în perioada următoare vor fi făcute publice proiectele mari planificate pentru capitală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #Ion Ceban #Primaria Chisianu

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.