Vara începe cu piciorul drept dacă începe la FIC. Simți că ai nevoie de o doză masivă de inspirație? Notează-ți în calendar: 3–7 iunie, perioada în care Festivalul Industriilor Creative (FIC 2026) își deschide ușile, la Artcor și Mediacor, pentru a aduna la un loc sute de oameni faini și 20 de experți din toată lumea. Structurat pe parcursul a cinci zile tematice: game, design și animație, muzică, arte, media și politici publice, festivalul abordează tot ce contează cel mai mult pentru viitorul industriilor creative. Înscrie-te la workshopuri, conferințe și paneluri de discuție, și ia-ți bilete la concertele de care vei avea parte în fiecare seară.

Cea de-a șaptea ediție a Festivalului Industriilor Creative are loc sub tema „Senses” și îți propune o serie de experiențe care o să-ți trezească simțurile creative și să-ți ofere o binevenită pauză de la ecrane și scrisul de prompturi.

Pe lângă conferințele și panelurile pe care le vei urmări din sală, vei putea participa la ateliere practice alături de invitați internaționali și te vei bucura de discuții informale cu aceștia, la o ceașcă de cafea, în pauzele de networking.

Iată programul festivalului, zi cu zi:

3 iunie / Policy Day & Identitate prin Cultură: dedicată politicilor culturale, rolului industriilor creative în economie și identității naționale, culminând cu vernisajul expoziției posterelor semnate de legenda designului grafic, Milton Glaser și un concert de excepție, susținut de Moldovan National Youth Orchestra.

4 iunie / PR și Communicare & CAMPUS: cercetări de piață și comunicare creativă în era algoritmilor (cu invitați de la Ogilvy Paris, Kaufland, WINGs UK). Zona CAMPUS, la Mediacor, va găzdui prezentări ale proiectelor studențești. Seara se va încheia cu un concert semnat de Tania Cerga.

5 iunie / Game & Producție Media: o zi dedicată industriei de gaming (sound design, branding, tendințe) și producției media independente din Moldova, completată de ateliere practice, precum Future Jobs Design sau tehnici de colaj. După o zi de învățare, publicul este invitat la un concert de jazz experimental de Auditoria 23.

6 iunie / Animație și Design: sesiuni inspiraționale, susținute de studiouri internaționale de top (precum Le Cube sau Final Frontier), și marea finală a competiției de muzică tânără POT Finals.

7 iunie / Muzică: bootcamp dedicat exclusiv comunității muzicale, cu masterclass-uri de chitară, bass, tobe și voce, urmate de un concert live, semnat de Ana Everling.

FIC se extinde și pe străzile capitalei cu un cartier creativ: mai multe spații creative găzduiesc activități conexe temei festivalului, de la lecții de artă, spectacole la ședințe de lectură în aer liber. În acest an, 6 artiști talentați au dat frâu liber imaginației și au creat instalații urbane, aliniate cu tema „Senses”. Amplasate în diverse puncte-cheie din oraș, aceste intervenții artistice te vor provoca să interacționezi cu spațiul public și să experimentezi arta urbană. Găsește mai multe detalii și agenda completă (în regim de actualizare continuă) aici: https://artcor.md/fic

Acces și bilete

Participarea la o bună parte din activitățile festivalului este gratuită. Dacă vrei să vii la FIC, îți poți rezerva biletul pe unde.io: 1773-festivalul-industriilor-creative-fic-2026.

Conform ultimelor analize ale Asociației companiilor de creație COR, realizate cu suportul Ministerului Culturii și UNESCO, industriile culturale și creative contribuie cu 3,05% la PIB, angajează 5,1% din totalul forței de muncă, iar afacerile din sector reprezintă peste 7% din toate companiile din țară. Exportul de servicii creative a atins cote remarcabile, în industria de Game Development și VFX, 98% din încasări provin din vânzările internaționale.

Festivalul Industriilor Creative 2026 este organizat de Asociația companiilor de creație COR, cu sprijinul partenerilor strategici și instituționali, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, UNESCO Venice, Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Regatul Unit, UMAEF & Yep Moldova!, care contribuie la dezvoltarea sectorului cultural și creativ din Republica Moldova.

#Artcor #conferinte #discuții #Festivalul Industriilor Creative #Mediacor #workshop

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.