Republica Moldova găzduiește cea de-a treia ediție a Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată sub egida Platformei Internaționale Crimeea, un eveniment care reunește delegații din peste 30 de state și reprezentanți ai organizațiilor internaționale. Reuniunea este co-organizată de ministerele Afacerilor Externe și Apărării din Republica Moldova și Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene.

Evenimentul a fost deschis în prezența viceprim-ministrului și ministrului afacerilor externe, Mihai Popșoi, ministrului apărării, Anatolie Nosatîi, și viceministrului ucrainean de externe, Olexandr Mischenko. De asemenea, ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a participat în format online.

În discursul său, Mihai Popșoi a subliniat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și internațională, evidențiind necesitatea unei cooperări consolidate între state în contextul provocărilor generate de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

„Suntem solidari cu Ucraina și salutăm reziliența sa în fața agresiunii brutale a Federației Ruse. Datorită faptului că Ucraina rezistă, Rusia este ținută departe de granițele noastre și de restul Europei.

Moldova rămâne un susținător ferm al finalizării următoarelor etape care vor conduce la operaționalizarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei și la înființarea Comisiei de reclamații. Aceste obiective se regăsesc pe lista priorităților țării noastre pe durata Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei”, a declarat Popșoi.

Șeful diplomației moldovenești a atras atenția și asupra impactului direct al războiului asupra Republicii Moldova, inclusiv prin manifestări de război hibrid – atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și presiuni energetice.

„Operațiunile Rusiei în zona Mării Negre creează riscuri militare, energetice și alimentare, afectează libertatea de navigație și produc daune semnificative mediului, cu impact asupra țărilor riverane. Un exemplu elocvent îl reprezintă recentele bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au dus la poluarea râului Nistru și, în consecință, mai multe raioane din nordul Republicii Moldova au rămas fără apă potabilă”, a conchis oficialul.

Totodată, Mihai Popșoi a evidențiat rolul Uniunii Europene în consolidarea securității regionale, menționând că extinderea UE, inclusiv prin aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei, reprezintă „o investiție strategică în pacea și stabilitatea Europei”.

Conferința continuă dialogul lansat la București, în 2023, și la Sofia, în 2024, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Agenda din acest an include patru paneluri de discuții dedicate securității în regiunea Mării Negre și a Mării Azov, cu accent pe libertatea navigației, protecția infrastructurii critice, securitatea energetică și alimentară, precum și consolidarea cooperării regionale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conferinta #MAE #Marea Neagra

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.