Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Declarații la Realitatea TV: Republica Moldova este la coada clasamentului productivității muncii în raport cu statele UE

23 Mart. 2026, 10:40
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Mart. 2026, 10:40 // Actualitate //  Realitatea.md

Productivitatea muncii în Republica Moldova se află la un nivel scăzut comparativ cu statele Uniunii Europene. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au explicat această situație prin lipsa tehnologiilor care să susțină o eficiența la locul de muncă, dar și de randamentul redus al angajaților. Potrivit lor, pentru îmbunătățirea indicatorilor de productivitate este necesară tehnologizarea proceselor de muncă, revizuirea normelor de producție și instruirea angajaților pentru obținerea unor rezultate mai bune.

Datele Organizației Internaționale a Muncii arată că, în 2024, valoarea adăugată creată pe oră de un angajat în Republica Moldova a fost de 8,2 euro – un nivel mai scăzut decât în Albania (12,8 euro) și de aproape trei ori mai mic decât în Macedonia de Nord (23,2 euro pe oră).

Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului, a declarat că, pentru reducerea decalajului, pe lângă tehnologizarea proceselor de muncă, sunt necesare politici care să susțină antreprenorii în creșterea productivității, inclusiv prin revizuirea normelor de producție.

„Moldovenii care merg să lucreze în Germania, merg în Franța și, după o perioadă de timp, spun că acolo se muncește. Ei primesc mai mult, dar și efortul lor este unul mai mare. În perioada ce urmează pentru a relansa economia, pentru a impulsiona și produsul intern brut și multe altele, cred că statul trebuie să vină cu politici care să ajute antreprenorii să își mărească productivitatea, să mărească normele de producție”, a menționat Vladislav Caminschi.

Invitată în studioul Realitatea TV, Otilia Sârbu, expertă în politii sociale, consideră că stabilirea unor indicatorii de performanță nu ar trebui să fie o sursă de presiune pe angajați, ci un instrument de motivare, prin instruire și creșterea productivității, care să ducă la salarii mai mari.

„Indicatorii de performanță trebuie să fie un instrument de a convinge angajatorul că angajatul a produs mai mult pentru companie și are dreptul la o remunerare mai mare. Astăzi, puține companii în Republica Moldova utilizează noțiuni de indicator de performanță și evaluare a performanței. Degeaba facem evaluarea după 2-3 ani și vedem că angajatul nu a produs conform așteptărilor când aceste evaluări trebuiau făcute la perioade mult mai scurte”, a punctat Otilia Sârbu.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că nu doar sectorul privat se confruntă cu indicatori slabi de performanță la locul de muncă, dar și instituțiile de stat, precum și organizațiile neguvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.