Productivitatea muncii în Republica Moldova se află la un nivel scăzut comparativ cu statele Uniunii Europene. Invitații emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV au explicat această situație prin lipsa tehnologiilor care să susțină o eficiența la locul de muncă, dar și de randamentul redus al angajaților. Potrivit lor, pentru îmbunătățirea indicatorilor de productivitate este necesară tehnologizarea proceselor de muncă, revizuirea normelor de producție și instruirea angajaților pentru obținerea unor rezultate mai bune.

Datele Organizației Internaționale a Muncii arată că, în 2024, valoarea adăugată creată pe oră de un angajat în Republica Moldova a fost de 8,2 euro – un nivel mai scăzut decât în Albania (12,8 euro) și de aproape trei ori mai mic decât în Macedonia de Nord (23,2 euro pe oră).

Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului, a declarat că, pentru reducerea decalajului, pe lângă tehnologizarea proceselor de muncă, sunt necesare politici care să susțină antreprenorii în creșterea productivității, inclusiv prin revizuirea normelor de producție.

„Moldovenii care merg să lucreze în Germania, merg în Franța și, după o perioadă de timp, spun că acolo se muncește. Ei primesc mai mult, dar și efortul lor este unul mai mare. În perioada ce urmează pentru a relansa economia, pentru a impulsiona și produsul intern brut și multe altele, cred că statul trebuie să vină cu politici care să ajute antreprenorii să își mărească productivitatea, să mărească normele de producție”, a menționat Vladislav Caminschi.

Invitată în studioul Realitatea TV, Otilia Sârbu, expertă în politii sociale, consideră că stabilirea unor indicatorii de performanță nu ar trebui să fie o sursă de presiune pe angajați, ci un instrument de motivare, prin instruire și creșterea productivității, care să ducă la salarii mai mari.

„Indicatorii de performanță trebuie să fie un instrument de a convinge angajatorul că angajatul a produs mai mult pentru companie și are dreptul la o remunerare mai mare. Astăzi, puține companii în Republica Moldova utilizează noțiuni de indicator de performanță și evaluare a performanței. Degeaba facem evaluarea după 2-3 ani și vedem că angajatul nu a produs conform așteptărilor când aceste evaluări trebuiau făcute la perioade mult mai scurte”, a punctat Otilia Sârbu.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că nu doar sectorul privat se confruntă cu indicatori slabi de performanță la locul de muncă, dar și instituțiile de stat, precum și organizațiile neguvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #productivitate

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.