Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

15 noiembrie 2026

„Chișinăul meu” – noul curs opțional de istorie locală pentru elevii din Capitală

29 Aug. 2023, 13:38
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
29 Aug. 2023, 13:38 // Societate //  Realitatea.md

Începând cu data de 1 septembrie, la solicitare, în școlile din Capitală va fi predat un curs opțional de istorie locală – „Chișinăul meu”. Cu această ocazie a fost astăzi lansat curriculumul cursului opțional, dar și Ghidul de implementare al acestuia.

Disciplina opțională este destinată elevilor claselor III – XII și are drept scop promovarea educației istorice în rândul generației tinere din municipiul Chișinău, prin intermediul unui curs opțional de istorie locală.

Atelierul de astăzi s-a desfășurat în contextul Forumului Municipal Educațional „Chișinău – oraș care învață”. În prezent, se lucrează la elaborarea primelor manuale destinate școlilor primare, gimnaziilor și liceelor din municipiul Chișinău.

„Educația istorică este una dintre cele mai importante componente ale procesului educațional, care își aduce contribuția directă la formarea și dezvoltarea valorilor cetățenești a tinerei generații. Ne dorim să contribuim la creșterea unei generații de oameni educați, care posedă un vast bagaj de cunoștințe, inclusiv despre Capitala Republicii Moldova, Chișinău”, a declarat Primarul General, Ion Ceban.

Obiectivele proiectului:

  • Educarea tinerei generații în spiritul cunoașterii și respectul față de trecutul istoric al Chișinăului;
  • Elaborarea, publicarea și distribuirea manualelor de istorie locală CHIȘINĂUL MEU, în conformitate cu prevederile curriculumului școlar național în vigoare;
  • Asigurarea a peste 150 de instituții de învățământ preuniversitar din municipiul Chișinău cu manuale de istorie locală;
  • Asigurarea a peste 60 000 de elevi și cadre didactice cu manuale de istorie locală – CHIȘINĂUL MEU.

Concomitent, Primăria Municipiului Chișinău mai dezvoltă împreună cu Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova și Grupul Civic pentru Patrimoniu Cultural, o serie de proiecte care vin să promoveze imaginea și să descopere istoria orașului Chișinău.

  • Unul din proiectele academice susținute de Primăria Municipiului Chișinău sunt conferințele internaționale bienale „Identitățile Chișinăului”, care au ajuns în 2023 la a șaptea ediție.

Aceste volume reprezintă un proiect de investigație a orașului la care contribuie istorici și scriitori, arhitecți și critici de artă, arheologi și specialiști în domeniul conservării patrimoniului cultural, urbaniști, sociologi și antropologi urbani.

  • Proiectul „Monografia Chișinăului” , o cercetare temeinică a Chișinăului de la primele atestări documentare din 1436 și până în prezent, editată sub genericul „Chișinăul istoric”, în cinci volume.
  • Proiectul „Moștenire”, care presupune instalarea unor însemne comemorative în memoria unor personalități marcante ale Chișinăului (Alexandru Bernardazzi, Carol Schmidt etc.), evocând evenimente din istoria orașului, a unor monumente și obiective de cult dispărute.
  • Proiectul de cercetare arheologică a spațiului din valea Bîcului. Un punct de plecare este cercetarea și muzeificarea urmelor casei eparhiale/muzeul bisericesc și Soborului vechi din zona Teatrului „Eugene Ionesco”.

Pentru cercetările arheologice, din bugetul municipal în 2022 au fost alocați 737 600 lei și 1 158 400 lei pentru anul 2023.

„Aceste proiecte reprezintă o evocare istorică și documentară a urbei emblematice a Republicii Moldova. Vom continua să finanțăm și să cofinanțăm astfel de proiecte și inițiative”, a mai subliniat edilul Capitalei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Nov. 2026, 14:28
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
15 Nov. 2026, 14:28 // Slider //  Ana Panaguța

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!