Republica Moldova are nevoie de un partener internațional puternic pentru a susține procesul de reintegrare, în lipsa unui format de negocieri funcțional. În acest context, Uniunea Europeană este considerată actorul capabil să ofere sprijin politic, economic și financiar consistent. Declarațiile au fost făcute de viceprim-ministru pentru reintegrare,Valeriu Chiveri, la o emisiune de la Jurnal TV.

Autoritățile de la Chișinău propun implicarea mai activă a UE, inclusiv în gestionarea unui viitor fond de convergență, care ar urma să reducă diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului prin proiecte sociale și de infrastructură.

Oficialul a subliniat că, în lipsa unui mecanism internațional de negocieri, consolidarea parteneriatelor externe devine esențială.

În prezent, dialogul are loc în formatul „1+1” și prin intermediul grupurilor de lucru sectoriale, fără un cadru extins de negocieri. În acest context, implicarea Uniunii Europene ar putea compensa lipsa unui format funcțional și ar contribui la implementarea proiectelor strategice.

Potrivit lui Chiveri, UE ar putea avea un rol determinant în administrarea fondului de convergență, inclusiv prin contribuții financiare și asigurarea transparenței utilizării resurselor. Fondul ar urma să fie utilizat pentru proiecte precum reabilitarea drumurilor și podurilor care să conecteze cele două maluri ale Nistrului.

„Intenția noastră este să discutăm despre contribuții care ar face fondul și mai atractiv pentru cei din stânga Nistrului, nu doar din taxe, dar și ca un element de atracție pentru alte contribuții care vor fi utilizate pentru realizarea proiectelor”, a declarat Valeriu Chiveri.

În ceea ce privește finanțarea, autoritățile iau în calcul atât resurse interne, inclusiv taxe colectate de la agenții economici din regiunea transnistreană, cât și sprijin extern din partea partenerilor internaționali.

Totodată, viceprim-ministrul a precizat că proiectele vor fi implementate fără implicarea structurilor de facto de la Tiraspol, accentul fiind pus pe colaborarea directă cu cetățenii și mediul de afaceri din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fond de convergenta #Transnistria #UE #Valeriu Chiveri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.