Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Chișinăul mizează pe sprijinul UE pentru reintegrare! Chiveri: „Avem nevoie de un partener puternic”

03 Apr. 2026, 07:20
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ursu Ana
03 Apr. 2026, 07:20 // Actualitate //  Ursu Ana

Republica Moldova are nevoie de un partener internațional puternic pentru a susține procesul de reintegrare, în lipsa unui format de negocieri funcțional. În acest context, Uniunea Europeană este considerată actorul capabil să ofere sprijin politic, economic și financiar consistent. Declarațiile au fost făcute de viceprim-ministru pentru reintegrare,Valeriu Chiveri, la o emisiune de la Jurnal TV.

Autoritățile de la Chișinău propun implicarea mai activă a UE, inclusiv în gestionarea unui viitor fond de convergență, care ar urma să reducă diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului prin proiecte sociale și de infrastructură.

 Oficialul a subliniat că, în lipsa unui mecanism internațional de negocieri, consolidarea parteneriatelor externe devine esențială.

În prezent, dialogul are loc în formatul „1+1” și prin intermediul grupurilor de lucru sectoriale, fără un cadru extins de negocieri. În acest context, implicarea Uniunii Europene ar putea compensa lipsa unui format funcțional și ar contribui la implementarea proiectelor strategice.

Potrivit lui Chiveri, UE ar putea avea un rol determinant în administrarea fondului de convergență, inclusiv prin contribuții financiare și asigurarea transparenței utilizării resurselor. Fondul ar urma să fie utilizat pentru proiecte precum reabilitarea drumurilor și podurilor care să conecteze cele două maluri ale Nistrului.

„Intenția noastră este să discutăm despre contribuții care ar face fondul și mai atractiv pentru cei din stânga Nistrului, nu doar din taxe, dar și ca un element de atracție pentru alte contribuții care vor fi utilizate pentru realizarea proiectelor”, a declarat Valeriu Chiveri.

În ceea ce privește finanțarea, autoritățile iau în calcul atât resurse interne, inclusiv taxe colectate de la agenții economici din regiunea transnistreană, cât și sprijin extern din partea partenerilor internaționali.

Totodată, viceprim-ministrul a precizat că proiectele vor fi implementate fără implicarea structurilor de facto de la Tiraspol, accentul fiind pus pe colaborarea directă cu cetățenii și mediul de afaceri din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2026, 17:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
21 Nov. 2026, 17:24 // Slider //  Victoria Laur

Ministerul Finanțelor elaborează programul de gestionare a datoriei de stat pentru perioada 2027-2029, care stabilește sursele de împrumut, condițiile de finanțare și măsurile de control al costurilor și riscurilor. Proiectul documentului este supus consultărilor publice până pe 4 decembrie.

Cât va datora statul

Potrivit proiectului bugetului de stat, datoria de stat ar putea ajunge la cel mult 186,5 miliarde de lei la sfârșitul anului 2027, echivalentul a 44,2% din PIB. Ministerul estimează că, la sfârșitul anului curent, aceasta va constitui 162,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,6 miliarde într-un singur an, informează IPN. Din total, datoria externă nu va depăși 119,9 miliarde de lei, iar cea internă – 66,5 miliarde.

Tendința de creștere va continua și în următorii ani. Datoria este prognozată să ajungă la 201,5 miliarde de lei în 2028 și la aproape 210 miliarde în 2029. În raport cu economia, însă, ponderea acesteia ar urma să scadă treptat, până la 42,2% din PIB în 2029.

Pentru 2027, statul planifică să contracteze împrumuturi externe de 22,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,25 miliarde de dolari, și să ramburseze 4,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a finanțării externe este prevăzută din partea Uniunii Europene, prin intermediul Planului de creștere economică.

Nivelul estimat al datoriei se apropie de plafonul de 45% din PIB stabilit de Ministerul Finanțelor în programul anterior, aprobat prin HG nr. 838/2025. Pentru 2027, prognoza indică deja o pondere de 44,2% din PIB. Prin comparație, la sfârșitul anului 2024, datoria de stat era de 121,4 miliarde de lei, iar până la finele lui 2027 ar urma să crească cu peste 50%.

Același program stabilește că serviciul datoriei, exprimat prin costurile aferente acesteia, nu trebuie să depășească 10% din veniturile bugetului. În 2025, indicatorul era de 6%, iar estimările privind dobânzile pentru 2027 îl apropie de 9%.

Cât costă împrumuturile

Numai dobânzile aferente datoriei de stat vor costa bugetul public 8,4 miliarde de lei în 2027, cu 1,7 miliarde mai mult decât în 2026. Suma este apropiată de bugetul prevăzut pentru ordinea publică și securitatea națională, de 9,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu dobânzile revine datoriei interne, pentru care rata medie estimată la valorile mobiliare de stat este de circa 11,5% anual.

Pentru perioada 2027-2029, Ministerul Finanțelor își propune să dezvolte piața internă a valorilor mobiliare de stat, să atragă împrumuturi externe cu scadențe de cel puțin 15 ani, în special de la creditorii multilaterali, și să țină sub control riscurile asociate datoriei publice.