Decizia Chișinăului de a cere așa-zișilor oficiali din Transnistria să anunțe autoritățile Republicii Moldova și să obțină permisiunea acestora dacă vor să se deplaseze peste hotare „în pretinse scopuri de serviciu” trebuia luată demult. Această hotărâre survine în actualul context de securitate regională, odată cu războiul pornit de Rusia în Ucraina, crede Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA) de la București. Într-un interviu pentru Europa Liberă, experta în spațiul ex-sovietic spune că prin această decizie autoritățile de la Chișinău încearcă să demonstreze partenerilor că Republica Moldova nu se va transforma într-o sursă suplimentară de amenințare și insecuritate în contextul regional complicat.

„Decizia survine în contextul de securitate, dar și de minimizare a rolului pe care îl pot avea acești lideri separatiști pentru că nu este vorba doar despre primele figuri de acolo, de la Tiraspol, dar este vorba și despre mulți alți așa-numiți oficiali transnistreni care îndeplineau anumite misiuni și care foloseau aeroportul Chișinău sau alte posibilități de a ieși din țară pentru a crea diversiuni, destabilizări. E normal ca în acest context Biroul de Reintegrare să ia anumite decizii”, afirmă Angela Grămadă.

Principalele declarații, pe scurt:

Despre puținele dosarele deschise pretinșilor oficiali transnistreni: De foarte multe ori a existat un fel de cârdășie, nu neapărat deschisă, între autoritățile legitime de la Chișinău și anumite interese de afaceri care treceau prin regiunea transnistreană.

Într-un anumit moment, la Chișinău s-a aflat Evgheni Șevciuk, un fost lider de la Tiraspol, care a fost așa-zis președinte al regiunii transnistrene, dar acesta nu a fost tras la răspundere pentru uzurparea puterii oficiale și autoritățile de la Chișinău au motivat acest lucru prin faptul că Șevciuk ar fi oferit informații utile.

Ulterior am văzut că Evgheni Șevciuk nu a mai ajuns nici în instanță, nici în altă parte unde ar putea fi tras la răspundere. E bine mersi în Federația Rusă. Evgheni Șevciuk ar fi putut fi un precedent în dosarele de uzurpare a puterii, dar acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că a fost invocat interesul național.

Despre declarațiile de la Tiraspol de „alipire” la Federația Rusă: Discursul din ce în ce mai insistent de la Tiraspol pentru recunoașterea independenței regiunii și apoi alipirea la Federația Rusă face parte dintr-o tactică mult mai elaborată a autorităților de la Moscova de a genera mai multe oportunități pentru referendumurile pe care intenționează să le organizeze în regiunile temporar aflate sub ocupație rusească în Ucraina. Este parte dintr-o tactică mult mai elaborată de a genera tensiuni la nivel regional și internațional.

Despre strategia pentru regiunea transnistreană: Poate acesta este momentul pentru a elabora o strategie pentru regiunea transnistreană. Există probabil și presiuni din partea partenerilor externi, care cer autorităților de la Chișinău să nu se mai închidă ochii la ce se întâmplă în regiunea transnistreană.

Ucraina își va schimba total atitudinea față de soluționarea conflictului transnistrean și nu va mai accepta ca Federația Rusă să aibă același rol și statut în formatul de negocieri.

Ucrainenii nu vor mai accepta Transnistria ca regiune de amenințare la adresa propriei siguranțe naționale și vor insista ca autoritățile de la Chișinău să își schimbe atitudinea. Acum există și o mai mare înțelegere în rândul partenerilor euro-atlantici pentru soluționarea conflictelor înghețate din regiunea extinsă a Mării Negre.

#Republica Moldova #Transnistria

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.