Decizia Chișinăului de a cere așa-zișilor oficiali din Transnistria să anunțe autoritățile Republicii Moldova și să obțină permisiunea acestora dacă vor să se deplaseze peste hotare „în pretinse scopuri de serviciu” trebuia luată demult. Această hotărâre survine în actualul context de securitate regională, odată cu războiul pornit de Rusia în Ucraina, crede Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA) de la București. Într-un interviu pentru Europa Liberă, experta în spațiul ex-sovietic spune că prin această decizie autoritățile de la Chișinău încearcă să demonstreze partenerilor că Republica Moldova nu se va transforma într-o sursă suplimentară de amenințare și insecuritate în contextul regional complicat.

„Decizia survine în contextul de securitate, dar și de minimizare a rolului pe care îl pot avea acești lideri separatiști pentru că nu este vorba doar despre primele figuri de acolo, de la Tiraspol, dar este vorba și despre mulți alți așa-numiți oficiali transnistreni care îndeplineau anumite misiuni și care foloseau aeroportul Chișinău sau alte posibilități de a ieși din țară pentru a crea diversiuni, destabilizări. E normal ca în acest context Biroul de Reintegrare să ia anumite decizii”, afirmă Angela Grămadă.

Principalele declarații, pe scurt:

Despre puținele dosarele deschise pretinșilor oficiali transnistreni: De foarte multe ori a existat un fel de cârdășie, nu neapărat deschisă, între autoritățile legitime de la Chișinău și anumite interese de afaceri care treceau prin regiunea transnistreană.

Într-un anumit moment, la Chișinău s-a aflat Evgheni Șevciuk, un fost lider de la Tiraspol, care a fost așa-zis președinte al regiunii transnistrene, dar acesta nu a fost tras la răspundere pentru uzurparea puterii oficiale și autoritățile de la Chișinău au motivat acest lucru prin faptul că Șevciuk ar fi oferit informații utile.

Ulterior am văzut că Evgheni Șevciuk nu a mai ajuns nici în instanță, nici în altă parte unde ar putea fi tras la răspundere. E bine mersi în Federația Rusă. Evgheni Șevciuk ar fi putut fi un precedent în dosarele de uzurpare a puterii, dar acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că a fost invocat interesul național.

Despre declarațiile de la Tiraspol de „alipire” la Federația Rusă: Discursul din ce în ce mai insistent de la Tiraspol pentru recunoașterea independenței regiunii și apoi alipirea la Federația Rusă face parte dintr-o tactică mult mai elaborată a autorităților de la Moscova de a genera mai multe oportunități pentru referendumurile pe care intenționează să le organizeze în regiunile temporar aflate sub ocupație rusească în Ucraina. Este parte dintr-o tactică mult mai elaborată de a genera tensiuni la nivel regional și internațional.

Despre strategia pentru regiunea transnistreană: Poate acesta este momentul pentru a elabora o strategie pentru regiunea transnistreană. Există probabil și presiuni din partea partenerilor externi, care cer autorităților de la Chișinău să nu se mai închidă ochii la ce se întâmplă în regiunea transnistreană.

Ucraina își va schimba total atitudinea față de soluționarea conflictului transnistrean și nu va mai accepta ca Federația Rusă să aibă același rol și statut în formatul de negocieri.

Ucrainenii nu vor mai accepta Transnistria ca regiune de amenințare la adresa propriei siguranțe naționale și vor insista ca autoritățile de la Chișinău să își schimbe atitudinea. Acum există și o mai mare înțelegere în rândul partenerilor euro-atlantici pentru soluționarea conflictelor înghețate din regiunea extinsă a Mării Negre.

#Republica Moldova #Transnistria

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.