Liderii separatiști de la Tiraspol nu pot stabili relații diplomatice și cooperări internaționale, punctează vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri. Potrivit oficialului, vizitele partenerilor de dezvoltare în stânga Nistrului au loc în contextul eforturilor de reîntregire a țării și pentru promovarea integrității teritoriale a Moldovei.

Declarația a fost făcută în context unui document semnat de către autoritățile separatiste, de comun cu liderii din Abhazia și Osetia de Sud, în care aceștia cereau comunitatea internațională să li se recunoască independența. Vicepremierul a calificat acțiunea drept una propagandistică.

„Vrabia mălai visează. Nu a existat, nu există și nici nu poate exista cooperare internațională cu participarea factorilor de la Tiraspol, care administrează temporar raioanele de est ale Republicii Moldova”, a spus Chiveri.

Pe 11 iunie, în cadrul unei conferințe online, pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, împreună cu funcționari separatiști din regiunile secesioniste ale Georgiei, au adoptat o declarație în care se angajau, printre altele, să extindă cooperarea cu Federația Rusă și cu statele africane și asiatice, pe care le-au numit generic țări din „Sudul Global”.

#Chiveri #cooperare #declarație #Ignatiev #Sudul Global #Transnistria

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.