Cea mai înaltă instanţă a ONU organizează începând de luni audieri privind consecinţele juridice ale ocupării teritoriilor palestiniene de către Israel din 1967, cu un număr fără precedent de 52 de ţări chemate să depună mărturie.

Statele Unite, Rusia şi chiar China se vor adresa judecătorilor în cadrul unei şedinţe care se desfăşoară timp de o săptămână la Palatul Păcii din Haga, sediul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

Pe 31 decembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie prin care a solicitat un „aviz consultativ” neobligatoriu din partea CIJ cu privire la „consecinţele juridice ce decurg din politicile şi practicile Israelului în teritoriul palestinian ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est”. Rezoluţia a fost adoptată cu 87 de voturi pentru, 26 împotrivă şi 53 de abţineri, statele occidentale fiind împărţite pe această problemă, în timp ce ţările arabe au votat în unanimitate pentru.

Aceste audieri sunt complet separate de demersurile recente ale Africii de Sud adresate principalului organ judiciar al ONU. Pretoria a argumentat la CIJ că operaţiunile Israelului în Fâşia Gaza constituie o încălcare a Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid. Pe 26 ianuarie, Curtea a ordonat Israelului să prevină orice posibil act de genocid, dar nu a cerut încetarea focului. Vineri, ea a respins o a doua solicitare din partea Africii de Sud, care i-a cerut să dispună noi măsuri după anunţul Israelului privind o viitoare ofensivă militară asupra Rafah, unde s-au refugiat mai mult de jumătate din cei 2,4 milioane de locuitori din Fâşia Gaza.

Adunarea Generală a cerut CIJ să ia în considerare „consecinţele juridice” a ceea ce rezoluţia numeşte „încălcarea continuă de către Israel a dreptului la autodeterminare al poporului palestinian”. Aceasta se referă la „ocuparea prelungită” a teritoriului palestinian din 1967. De asemenea, trebuie să examineze măsurile „care vizează schimbarea compoziţiei demografice, caracterului şi statutului oraşului sfânt Ierusalim”.

De asemenea, CIJ este invitată să examineze consecinţele a ceea ce rezoluţia ONU descrie drept „adoptarea de către Israel a unor legi şi măsuri discriminatorii”. Ea trebuie să îşi exprime opinia în legătură cu modul în care acţiunile Israelului „afectează statutul juridic al ocupaţiei” şi consecinţele acestora pentru ONU şi alte ţări.

Curtea se va pronunţa în regim „de urgenţă” asupra acestui caz, probabil până la sfârşitul anului. Hotărârile sale privind litigiile dintre state sunt obligatorii, deşi CIJ are puţine mijloace pentru a le pune în aplicare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Cu toate acestea, în această speţă, opinia pe care o va emite nu va fi obligatorie. Potrivit Curţii, „organismul, agenţia sau organizaţia solicitantă rămâne liberă să răspundă la aviz prin orice mijloace pe care le are la dispoziţie sau să nu facă acest lucru”. Însă practica a demonstrat că majoritatea opiniilor consultative sunt luate în considerare.

CIJ a emis deja avize consultative cu privire la chestiuni precum legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo faţă de Serbia în 2008 sau ocuparea Namibiei de către Africa de Sud sub regimul de apartheid. De asemenea, a emis un aviz în 2004 în care spunea că anumite părţi ale zidului ridicat de Israel în teritoriile palestiniene ocupate sunt ilegale şi ar trebui demolate.

Israelul nu va participa la audieri.

#audieri #CIJ #Hamas #Israel

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.