Cinci grupuri de inițiativă în susținerea candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova au fost înregistrate astăzi, 24 august, de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Este vorba despre echipele care îi vor sprijini pe Tudor Ulianovschi, Renato Usatîi, Irina Vlah, Igor Munteanu și Maia Sanda.

Grupul de inițiativă care vor colecta semnături în susținerea fostului ministrul de externe, Tudor Ulianovschi, va fi condus de către Anatolie Zlotea, și fac parte 67 de persoane, transmite IPN.

Echipa care îl va sprijini pe Renato Usatîi, președintele Partidului Politic Partidul Nostru, este compusă din 100 de persoane și va fi condus de Elena Grițco.

Potrivit sursei citate, un alt grup de inițiativă înregistrat este cel format de adunarea cetățenilor în susținerea fostei bașcane a UTA Găgăuzia, Irina Vlah. Conducătorul grupului a fost desemnată Adela Guțu, iar numărul membrilor este de 60. Și grupul de inițiativă în susținerea președintelui Partidului Coaliției Unității și Bunăstării (CUB), Igor Munteanu, a fost înregistrat.

Din grup fac parte 95 de persoane și va fi condus de Rodica Grama.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat și grupul de inițiativă al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care va colecta semnături pentru Maia Sandu. În calitate de conducător a fost desemnat Eduard Digore, în componența grupului regăsindu-se o sută de membri.

Cererea lui Valeriu Pleșca, desemnat de Partidul Social Democrat European (PSDE) și a Ludimilei Corsun au fost refuzate de CEC. Potrivit sursei citate, Comisia a invocat obiecții cu privire la ședința Consiliului național politic al PSDE, a invocat date incorecte în actele depuse, precum și faptul că atunci când a depus actele, acesta avea calitatea de președinte al unui alt partid decât cel care l-a desemnat.

În cazul Ludimilei Corsun, CEC a menționat că aceasta nu cunoaște limba română la nivelul corespunzător. Dânsa a declarat că este din nordul Moldovei, s-a aflat mai mulți ani peste hotarele țării, dar și că acum studiază limba română și ar avea nevoie de o lună pentru a obține nivelul necesar de cunoaștere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fiecare echipă trebuie să colecteze pentru susținerea candidatului cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături din cel puțin jumătate dintre raioanele Moldovei, municipiile Chișinău și Bălți. Listele de subscripție vor fi prezentate la CEC până pe 20 septembrie.

#CEC #grupuri de inițiativă #inregistrare #persoane

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.