Cinci focare de ardere a ierbii uscate și stufărișului au fost lichidate în ultimele 24 de ore de pompierii din mai multe raioane ale țării. Incendiile au izbucnit ca urmare a temperaturilor ridicate și vremii fără precipitații din ultimele săptămâni.

În localitatea Costești, raionul Ialoveni au fost cuprinse de flăcări 7 ha de vegetație. La Unțeni, Fălești, pompierii au intervenit pentru a stinge iarba aprinsă pe o suprafață de 2 ha, iar la Lozova, raionul Strășeni o suprafață de 20 de ha de teren a fost compromisă, după ce vegetația uscată a luat foc.

Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de la începutul lunii martie pompierii și salvatorii au intervenit în 13 situații de lichidare a incendiilor de vegetație în raioanele Cahul, Hâncești, Basarabeasca, Fălești, Căușeni, Strășeni și municipiul Chișinău.

În acest sens, IGSU îndeamnă oamenii să respecte cu strictețe regulile antiincendiare și să nu aprindă vegetația uscată, sau gunoiul menajer. În condiții de vânt, temperaturi pozitive și umiditate redusă, orice scânteie poate provoca incendii de proporții.

În cazul în care oamenii observă focare iarbă aprinsă sunt rugați să apeleze de urgență Serviciul 112, pentru a evita răspândirea focarelor la spații forestiere, dar și casele oamenilor.

Plățile informale din sistemul medical continuă să fie o problemă, recunoaște ministrul Sănătății Alexandru Gasnaș. Oficialul a precizat că fenomenul este complex și că nu trebuie creată impresia că toți medicii sunt corupți sau că toți pacienții oferă bani informal.

Este o parte de sistem și noi nu ar trebui să punem presiune indirect doar că simbolizăm că toți medicii sunt corupți sau pacienții achită banii informali în sistem”, a declarat Gasnaș.

Ministrul susține că autoritățile trebuie să explice atât medicilor, cât și pacienților care sunt serviciile medicale gratuite și ce drepturi au bolnavii.

”Noi avem programul unic în care sunt incluse toate serviciile care sunt gratis pentru pacienți”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Gasnaș, una dintre probleme apare atunci când la aceeași ușă a medicului se formează mai multe fluxuri de pacienți – cei veniți în regim de urgență, cei programați, dar și cei care urmează deja un tratament. Aceste situații creează cozi și, implicit, riscuri pentru apariția plăților informale: „Aceste rânduri duc necondiționat la anumite riscuri de plăți informale”.

Gasnaș consideră că digitalizarea traseului pacientului și transparența procesului ar putea reduce aceste riscuri.

„Prin digitalizarea traseelor, claritatea traseelor și diminuarea componentei umane de a decide când și unde intră, iar rândurile să fie mai transparente, va rezolva o parte din aceste plăți informale”, a declarat el.

În același timp, ministrul i-a îndemnat pe pacienți să nu accepte condiționarea serviciilor medicale gratuite și să raporteze cazurile în care li se cer bani. Potrivit oficialului, informațiile despre astfel de cazuri sunt transmise și discutate cu Centrul Național Anticorupție, iar autoritățile încearcă să identifice zonele din sistem în care riscurile sunt mai mari.

Conform datelor din studiile de monitorizare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) și a rapoartelor de profil, percepția și interacțiunea cu corupția în spitale arată astfel: 13% dintre pacienți recunosc direct că au efectuat plăți informale (bani oferiți ilegal) în legătură cu tratamentul medical primit; 3% dintre cetățeni au declarat că au oferit cadouri medicilor sau personalului medical pentru a se asigura că sunt tratați corespunzător; 7% din populație s-a confruntat direct cu o situație critică: ei sau un membru al familiei nu au putut primi tratamentul medical necesar din cauză că au refuzat sau nu au avut posibilitatea de a mitui medicul.