Localitățile Larga, Coșnița, Sipoteni, Lozova și Mereni au fost selectate pentru un program-pilot care urmează să fie implementat în Republica Moldova. Este vorba conceptul european de „Sat Inteligent”, menit să susțină dezvoltarea durabilă a comunităților rurale prin tehnologie, eficiență energetică și servicii publice inteligente.

Fiecare comunitate va primi granturi de până la 1,5 milioane de lei pentru proiecte inteligente și aproximativ 3 milioane de lei pentru construcția parcurilor fotovoltaice. Aceste investiții sunt oferite în cadrul proiectului „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova.

În comuna Larga, raionul Briceni, proiectul vizează modernizarea Căminului Cultural, cu instalarea unui sistem de încălzire pe bază de panouri radiante infraroșii, iluminat LED, rolete pentru optimizarea consumului energetic și sisteme de ventilare cu recuperare de căldură în instituțiile sociale. De asemenea, sunt prevăzute investiții în iluminat public eficient, supraveghere video în spațiile publice, radare de viteză și iluminare la trecerile de pietoni.

Autoritățile din comuna Coșnița, raionul Dubăsari, au pus accent pe modernizarea sistemului de salubrizare. Localitatea va beneficia de o autospecială nouă pentru colectarea și compactarea deșeurilor, dotată cu GPS și cameră video. În plus, vor fi instalate 500 de tomberoane pentru colectarea selectivă a plasticului – o măsură ce va reduce poluarea și va îmbunătăți logistica de transport.

În Sipoteni, raionul Călărași, intervențiile răspund la nevoile critice ale comunității. Cetățenii au acces limitat la apă potabilă, iar primăria locală și-a propus să instaleze patru stații de filtrare a apei. De asemenea, în această localitate se vor instala piloni pentru iluminat inteligent și vor fi amenajate patru stații moderne de așteptare a transportului public, dotate cu panouri de informații în timp real.

În comuna Lozova, raionul Strășeni, vor fi instalate cinci stații meteorologice moderne, alimentate solar, care vor ajuta agricultorii să se adapteze mai bine la schimbările climatice și să îmbunătățească producția agroalimentară.

Și comuna Mereni, din raionul Anenii Noi, face un pas important spre transformarea sa într-un sat inteligent. Proiectul presupune instalarea corpurilor de iluminat public inteligent cu senzori și sistem de telegestiune, camere video și un mecanism automatizat de irigare pentru stadionul sportiv. Totodată, vor fi organizate ateliere și campanii pentru a implica activ cetățenii în adoptarea soluțiilor smart.

Pe lângă aceste investiții, în fiecare dintre cele cinci localități este construit și racordat la rețeaua electrică un parc fotovoltaic cu o capacitate de până la 200 kW, menit să reducă semnificativ costurile de energie electrică și să contribuie la independența energetică a comunităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lucrările proiectelor inteligente urmează să fie finalizate până la sfârșitul lunii octombrie 2025. Satele beneficiare au fost selectate în urma unui apel deschis de granturi, lansat de Solidarity Fund PL în Moldova în iulie 2024.

#granturi #Moldova #program #sate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.