Cinci plăci „de poticnire” au fost amplasate în memoria victimelor Holocaustului, la intersecția străzilor Pușkin și Alexandru cel Bun din centrul capitalei. Inaugurarea plăcilor marchează 84 de ani de la crearea ghetoului evreiesc din Chișinău și este dedicată celor peste 11 000 de deportați, transmite IPN.

Directoarea Comunității Evreiești din Moldova, Aliona Grossu, a menționat că pe plăcuțe sunt înscrise numele a cinci membri ai unei familii, deținuți în ghetou. Pe fiecare plăcuță este indicat, pe lângă nume, adresa, anul nașterii și al decesului.

Șefa comunității a amintit că în 2018, pe baza arhivelor, a fost lansat un proiect de identificare a ultimelor adrese cunoscute ale victimelor și marcarea lor cu plăcuțe din bronz. În locul ultimelor adrese ale persoanelor sunt instalate aceste plăcuțe care, potrivit Alionei Grossu, sunt proiecte artistice urbane reprezentative.

Ghetoul din Chișinău a fost înființat în 1941. Acolo au fost strămutate peste 11 000 de persoane, dintre care majoritatea și-au pierdut viața, din cauza condițiilor inumane, foametei și execuțiilor în masă, adesea sub pretextul muncii forțate. Cel puțin 300 000 de persoane a murit în timpul Holocaustului, fiind deportate în ghetouri, apoi în lagăre din regiunea transnistreană, unde au decedat în condiții inumane.

Comunitatea evreiască intenționează să propună autorităților municipale să marcheze granițele fostului ghetou din Chișinău.

Prezentă la eveniment, viceprimarul capitalei, Angelei Cutasevici, a dat asigurări că Primăria va susține ideile de a promova și valorifica oamenii, locurile și evenimentele din istoria orașului. Cutasevici consideră importantă cunoașterea istoriei, atât cu pagini de glorie, cât și cu pagini triste, pentru că doar în acest fel comunitatea poate fi tolerantă, educată, care respectă evenimentele istorice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Plăcile comemorative au fost instalate în cadrul proiectului internațional „Stolpersteine”, implementat de Comunitatea Evreiască din Moldova, împreună cu Fundația Gunter Demnig. În total, la Chișinău, vor fi zece „pietre de poticnire”, – simbol al memoriei colective.

#Chisinau #inaugurare #placi comemorative

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.