Cinci scenarii posibile se conturează pentru resetarea politică din România: reconcilierea PSD-PNL, un premier tehnocrat, moțiunea de cenzură, alegerile anticipate și o sesizare la CCR în interiorul celor 45 de zile de interimat. Profesorul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, a declarat, la Antena 3 CNN, că cel mai probabil scenariu în acest moment este moțiunea de cenzură, dar avertizează că aceasta ar putea duce la complicații și mai mari, transmite Antena3.ro.

Scenariul cel mai puțin probabil

Profesorul Bjola a eliminat rapid din discuție scenariul alegerilor anticipate.

„Cel mai puțin probabil sunt alegerile anticipate și știm de ce. Pentru că matematic, și procedura este destul de complicată. Au mai fost încercări în trecut. Deci ăsta este un scenariu puțin îndepărtat”, a explicat el.

Moțiunea de cenzură – probabilă, dar riscantă

Cel mai probabil scenariu, în opinia profesorului de la Oxford, este moțiunea de cenzură, deja anunțată de SOS România, AUR, dar și de PSD.

„Cred că ne îndreptăm în această direcție. În acest moment a început recrutarea de parlamentari în ambele partide (PSD și PNL – n.r.)”, a spus Bjola.

Profesorul a avertizat însă că moțiunea vine cu riscuri serioase.

„Deși pare că ar rezolva criza, aș vrea să atenționez că sunt câteva probleme acolo”, a continuat profesorul.

Prima problemă ține de PNL, care a anunțat că nu va mai colabora cu PSD.

„Se rupe complet această posibilitate de colaborare. Ce va rezolva președintele? Cum va putea rezolva? Cum se va trece peste acest lucru? Rămâne de văzut. Acolo este un punct care trebuie urmărit, dacă se menține PNL-ul pe această direcție”, explică el.

A doua problemă este una de aritmetică parlamentară.

„Al doilea punct este dacă această moțiune de cenzură trece, sau noul guvern trece, cu susținerea AUR. Iarăși, UDMR a spus că nu vor să facă parte din această ecuație. Cu moțiunea de cenzură, deși pare că rezolvă ceva, s-ar putea, depinde cum este folosită, să ducă la complicații și mai mari”, este concluzia acestuia.

Premierul tehnocrat – varianta cu profil economic

În ceea ce privește scenariul unui premier tehnocrat, catalogat drept „ultimă soluție” de PSD, care și-a arătat totuși deschiderea, profesorul Bjola consideră că acesta ar putea apărea tocmai în contextul unei moțiuni de cenzură, potrivit sursei citate.

„Și mai rămâne această variantă foarte interesantă cu premierul tehnocrat, un premier care cred că va avea un profil economic, pentru că asta este situația economică în momentul de față”, a spus el.

Reconcilierea PSD-PNL e puțin probabilă

Deși există un discurs de de escaladare, inclusiv din partea președintelui Nicușor Dan, care a anunțat noi zile de consultări cu partidele din coaliția de guvernare, profesorul Bjola apreciază că o reconciliere este puțin probabilă în acest moment.

„Temperatura a mai scăzut, dar sunt probleme structurale. Dincolo de persoane, este vorba și de politicile pe care le vor reprezenta”, spune acesta.

Dar cine va plăti pentru această criză politică?

Profesorul de la Oxford a atras atenția asupra costurilor economice ale instabilității politice.

„Suntem într-o criză geopolitică și internă în care costurile cresc, și la un moment dat cineva va deconta politic”, a avertizat el.

Despre PNRR și programul SAFE, Bjola a spus că PSD-ul nu își permite să blocheze finanțarea.

„Dacă PSD-ul este văzut că este cel care blochează genul acesta de surse de finanțare și cred că de aici vine și acest impuls pentru ei de a nu face acest lucru, atunci ar trebui să-l susțină”, susține profesorul.

Instabilitatea prelungită are consecințe directe, a subliniat profesorul: „Cu cât durează, ratele dobânzilor vor crește, și asta se va simți în România. De câte ori cresc ratele și inflația, se simte la nivel de ipotecă, se simte la nivel de buzunar.”

Bolojan, „un mic erou” pe care PSD nu și l-a dorit

Bjola a observat că premierul Ilie Bolojan a reușit, paradoxal, să câștige capitalul de imagine în această criză.

„Percepția generală este că o persoană care nu este neapărat carismatică, domnul Bolojan, care vorbește foarte tehnic, vorbește puțin – de obicei când vorbește, anunță tăieri și reduceri –, în momentul de față se pare că a devenit un mic erou pentru multă lume. Și asta e o strategie pe care PSD-ul nu și-a dorit-o. Și cred că se gândesc cum s-o corecteze”, spune acesta.

PSD-ul, în schimb, nu a ieșit bine din această perioadă, a apreciat profesorul.

„Mă tem că PSD-ul nu prea a câștigat până în momentul de față la nivelul opiniei publice. Și nu este suficient numai să vii pe social media, pe Facebook, și să spui că nu ești vinovat nici tu”, mai explică el.

Acrobația politică a colaborării cu AUR

Întrebat cum vor putea partidele pro-europene să evite colaborarea formală cu AUR, dat fiind că matematica parlamentară o impune, răspunsul lui Bjola este unul scurt: „Acrobație politică.”

Și a explicat formula: „Ce a spus inclusiv USR-ul la un moment dat – au spus că nu vor colabora cu partidul. Deci de aici au închis ușa: «Nu colaborăm cu partidul.» Bun, dar dacă nu colaborezi cu partidul, probabil cu cineva colaborezi. Și au spus că sunt deschiși la anumite colaborări punctuale, cu oameni, cu membri, deputați, senatori.”

Aceeași logică o aplică, în opinia lui Bjola, și PNL-ul, și PSD-ul.

„Să găsească posibilități de colaborare, o parte cu AUR, o parte cu acel trunchi mare de 50 de parlamentari neafiliați, proveniți din SOS, din tot felul de alte partide. Cred că se merge pe indivizi, mai puțin pe partid, datorită acestei asocieri care ar putea să usture și pe PSD, nu neapărat intern, dar undeva la Bruxelles”, a mai explicat acesta.