Oamenii de știință monitorizează cu atenție condițiile care se formează în Oceanul Pacific, fenomene care ar putea duce la o explozie a temperaturilor și la doborârea recordurilor de căldură la nivel mondial în anul ce urmează. Este încă prea devreme pentru o imagine definitivă, însă există multe semne că anul acesta se va dezvolta așa-numitul „super El Niño”, care va intensifica fenomenele meteo extreme de pe tot globul. Unele prognoze sugerează chiar că acesta ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, scrie The Guardian, preluat de Antena3.ro.
Suprapus peste încălzirea cauzată de criza climatică generată de activitatea umană, acest fenomen ar putea face ca lumea să depășească din nou, temporar, pragul critic de 1,5°C peste nivelurile preindustriale – limita despre care experții avertizează că vine la pachet cu o serie de consecințe catastrofale.
Unele modele indică faptul că anomaliile de temperatură ar putea chiar să treacă de acest punct anul viitor și să depășească, pentru prima dată în istorie, o creștere de 2°C.
Cum ar arăta un „super El Niño” și ce ar însemna el pentru climatul global
Depășirile temporare ale pragului de 1,5°C nu sunt la fel de îngrijorătoare precum creșterile de temperatură pe termen lung, dar reprezintă totuși etape pe un drum periculos.
Marc Alessi, cercetător la Union of Concerned Scientists, a declarat săptămâna aceasta într-o analiză: „Deși majoritatea modelelor prevăd că anomaliile lunare de temperatură vor rămâne sub 2°C, faptul că există o șansă reală ca pragul de +2°C să fie atins este șocant”, adăugând că o astfel de creștere ar împinge lumea mai aproape de puncte de cotitură periculoase.
Înainte de a analiza ce arată modelele, o scurtă recapitulare: El Niño este un fenomen climatic natural caracterizat prin încălzirea suprafeței oceanului în zona centrală și estică a Pacificului tropical. Acesta apare, de regulă, la intervale de doi până la șapte ani și durează între 9 și 12 luni. În anii cu El Niño, vânturile care ar trebui să împingă apele calde spre vest slăbesc sau își schimbă direcția, permițând apelor de suprafață din acea parte a Pacificului să se încălzească.
El Niño este una dintre cele trei stări pe care oamenii de știință le observă, fiecare ajutând la prognozele meteo pentru anul următor. La polul opus se află La Niña, care apare când temperaturile de la suprafața mării sunt sub medie, în timp ce condițiile neutre sunt definite atunci când nu este prezent nici El Niño, nici La Niña, iar temperaturile sunt în limitele normale. Aceste evenimente se dezvoltă, în general, între lunile aprilie și iunie, dar nu ating intensitatea maximă decât spre sfârșitul anului, între octombrie și februarie.
Încălzirea sau răcirea suprafeței mării în timpul acestor fenomene poate varia între 1°C și 3°C, având efecte uriașe asupra precipitațiilor, secetei, căldurii și dezastrelor climatice în diferite regiuni, în funcție de direcția fenomenului.
În acest moment, condițiile trec de la La Niña către un tipar neutru, conform ultimelor date de la Centrul de Predicție Climatică din SUA. Totuși, modelele arată o tranziție rapidă spre El Niño. O prognoză a Institutului Internațional de Cercetare pentru Climă și Societate de la Universitatea Columbia, publicată luni, indica o șansă de 70% ca El Niño să se dezvolte până în iunie și o probabilitate de 94% ca acesta să persiste până la sfârșitul anului.
Deși modelele sugerează o probabilitate mare pentru un fenomen de amploare, experții au subliniat că aceste valori tind să fie ușor exagerate din cauza tendinței generale de încălzire globală, care afectează valorile de referință. De asemenea, primăvara oferă de obicei o imagine ușor neclară, din cauza tranzițiilor naturale din acest sezon. Totuși, prognozele timpurii indică șanse mari pentru apariția El Niño.
Într-un comunicat publicat pe 15 aprilie, Serviciul de Meteorologie al Marii Britanii (Met Office) a declarat: „Există o încredere tot mai mare că acest eveniment s-ar putea situa la limita superioară a intervalului istoric. Oamenii de știință ne spun că acesta ar putea fi cel mai puternic eveniment El Niño din acest secol”.
De ce „super” El Niño
Termenul de „super” El Niño nu este unul oficial folosit de Met Office sau de alte organizații științifice, dar este utilizat pentru a descrie un El Niño foarte puternic, în care încălzirea temperaturii apei mării depășește cu peste 2°C valorile normale. Acest lucru s-a întâmplat de puține ori din 1950 încoace, și o singură dată temperaturile au crescut cu peste 2,5°C. Centrul de Predicție Climatică din SUA a estimat o șansă de 50% ca un El Niño puternic sau foarte puternic să se dezvolte între noiembrie și ianuarie.
Fiecare eveniment El Niño este unic, cu impacturi variabile în funcție de regiune și sezon. Totuși, ciclul tinde să provoace secetă și căldură în Australia, în sudul și centrul Africii, în India și în părți din America de Sud, inclusiv în pădurea amazoniană. În schimb, precipitații abundente ar putea lovi sudul Statelor Unite, părți din Orientul Mijlociu și Asia central-sudică. De asemenea, fenomenul influențează activitatea uraganelor, reducându-le în Oceanul Atlantic și crescând probabilitatea apariției unor furtuni tropicale puternice în Pacific.
Cu cât fenomenul este mai puternic, cu atât mai mult va intensifica evenimentele meteo extreme. De exemplu, un „super El Niño” în 2015 a adus o secetă severă în Etiopia, penurie de apă în Puerto Rico și a doborât recorduri după un sezon de uragane extrem de violent în Pacificul de Nord-Central.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Există încă un grad de incertitudine cu privire la intensitatea exactă a fenomenului din acest an. Climatologii subliniază că fiecare eveniment este unic și variabil. Cu toate acestea, experții spun că prognozele ajută comunitățile din întreaga lume să se pregătească pentru vreme extremă în lunile următoare – un instrument esențial într-o lume care se încălzește tot mai mult.
Predicțiile făcute primăvara nu pot anticipa schimbările neprevăzute care pot apărea pe parcursul verii, iar modelele nu oferă o certitudine absolută, spune climatologul Tom Di Liberto. Totuși, acesta a adăugat: „Riscul este suficient de mare încât să ne îngrijoreze”.
