Uniunea Europeană ar trebui să discute opțiunea de a limita temporar unele drepturi de vot ale viitorilor noi membri ai blocului și de a crea mai multe măsuri de protejare a statului de drept, au scris Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg într-un document consultat marți de Reuters.

În contextul în care Muntenegru speră să se alăture UE în 2028, iar Albania, Ucraina și Republica Moldova încearcă să facă progrese în cererile lor de aderare, între guvernele europene sunt în curs discuții referitor la oportunitatea de schimba regulile pentru noii membri, notează Agerpres.

Unele capitale fac în prezent presiuni pentru ca UE să dezvolte garanții mai puternice pentru viitorii membri, ca urmare, în parte, a experienței blocului cu regresul democratic din Ungaria sub fostul prim-ministru Viktor Orban.

Documentul susținut de cele cinci state membre conturează posibile opțiuni ce ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare, inclusiv un nou mecanism de monitorizare și o clauză de siguranță care ar permite luarea de măsuri în cazul unui regres grav în domenii precum democrația și libertatea presei.

„UE ar trebui să aibă o discuție aprofundată cu privire la posibilitatea unor limitări temporare, tranzitorii, ale drepturilor de vot pentru noile state membre în anumite părți ale acquis-ului UE unde este necesară unanimitatea”, au scris cele cinci țări, menționând domenii precum extinderea, politica externă și deciziile privind bugetul UE unde, în prezent, este necesar consimțământul tuturor țărilor membre.

Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat săptămâna trecută că a început să se pregătească pentru a deschide oficial negocierile cu Ucraina și Republica Moldova asupra primului grup de capitole de negociere, care acoperă statul de drept și standardele democratice.

„Ucraina aparține UE. Toate cele șase clustere (grupuri tematice de capitole de negociere n.r.) trebuie deschise fără întârziere. NATO trebuie să rămână pe masă ca cea mai puternică garanție de securitate”, a declarat prim-ministrul estonian Kristen Michal pe X după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski marți, la Tallinn.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #drepturi vot #limite temporare #Republica Moldova #Ucraina

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Norvegia, Liliana Guțan, și-a exprimat profunda tristețe după aflarea veștii despre decesul Regelui Harald al V-lea.

„Cu inima grea am aflat despre trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Harald al V-lea”, a transmis Liliana Guțan.

Fosta ambasadoare a rememorat cei trei ani în care a reprezentat Republica Moldova la Oslo și a vorbit despre căldura și buna dispoziție cu care a fost primită de monarhul norvegian.

”Timp de trei ani am avut privilegiul de a reprezenta Moldova la Oslo, iar căldura și buna dispoziție cu care Majestatea Sa m-a primit – culminând cu prima vizită de stat efectuată vreodată de un președinte al Republicii Moldova, pe care am avut onoarea să o co-organizez – rămân printre cele mai dragi amintiri ale mandatului meu”, a scris Guțan.

În mesajul său, diplomata a transmis condoleanțe Reginei Sonja, Regelui Haakon, întregii familii regale, precum și poporului norvegian: „Fie-i țărâna ușoară. Gândurile și cele mai profunde condoleanțe ale mele se îndreaptă către Majestatea Sa Regina Sonja, Majestatea Sa Regele Haakon, întreaga Familie Regală și poporul Norvegiei”.

Regele Harald al V-a al Norvegiei s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani, a anunțat vineri Palatul Regal. După 35 de ani de domnie, Harald va fi succedat de fiul său, Haakon.