Antrenorul şi coregraful francez Benoit Richaud a fost nevoit să poarte echipamente diferite pentru fiecare patinator care a intrat pe gheaţă la Jocurile Olimpice pentru că antrenează 16 patinatori reprezentând 13 țări. Șapte dintre ei au concurat în programul scurt masculin, scrie antena3.ro.

Coregraful a fost nevoit să schimba culorile, steagurile, echipele și sportivii. În tribunele olimpice, în timpul competițiilor de patinaj artistic, antrenorul și coregraful francez Benoit Richaud, în vârstă de 38 de ani, poartă echipamentul Franței. Dar câteva secunde mai târziu, poartă jacheta Georgiei, asta pentru că a avut doi sportivi care au concurat unul după altul, relatează La Repubblica.

A fost ușor când Max Naumov a intrat pe pistă, al doilea în program, deoarece următorul său atlet, canadianul Stephen Gogolev, era al șaptelea. A fost mult mai complicat să schimbe hainele în cazul sportivului francez Adam Siao Him Fa și a georgianului Nika Egadze, care terminaseră pe locurile 25 și 26, așa că Richaud nu a trebuit doar să-și schimbe jachetele, ci a fost şi o cursă contra cronometru. Iar 15 minute mai târziu, avea jacheta canadiană pentru Gogolev.

„Este întotdeauna o provocare foarte mare. Când sunt una după alta, este foarte, foarte dificil. Lumea mă ia peste picior pentru că de obicei port negru. De obicei, pun totul în vestiarul patinatorilor. Nu este permis, dar sunt foarte prietenoși și mă lasă să o fac. Dacă uneori nu am voie, avem întotdeauna un lider de echipă sau managerul echipei naționale care ține jachetele și mi le dă”, a explicat Benoit Richaud.

Richaud este printre cei mai respectați ca antrenor și coregraf: în 2024, a fost numit Cel Mai Bun Coregraf de Patinaj Artistic, premiu pentru care a fost nominalizat și în 2025. Dintre cei cinci patinatori din finala masculină de duminică, doi sunt antrenați de el.

Imaginile în care coregraful îşi schimbă jacheta în grabă de mai multe ori în cadrul competiţiilor au devenit virale pe reţelele sociale oferindu-i acesta mai multă popularitate decât campionilor pe care îi antrenează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Benoit Richaud #coregraf

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.