În premieră, autoritățile au prevăzut în 2026 fonduri pentru achiziționarea utilajelor noi destinate întreținerii drumurilor pe timp de iarnă, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, la Jurnal TV. El a precizat că noile echipamente vor fi procurate în perioada 2026–2027, ca parte a procesului de modernizare a tehnicii utilizate în sezonul rece.

„O să cumpărăm utilaje noi pentru anul 2026–2027. Acum exploatăm tot ce avem”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.

El a precizat că în Republica Moldova există 39 de departamente teritoriale, fiecare dotat cu câteva utilaje – camioane, tractoare și echipamente pentru curățarea drumurilor – pentru întreținerea celor aproximativ 6.000 de kilometri de șosele.

„Țara noastră nu are atâtea resurse financiare ca o țară din Uniunea Europeană, dar reieșind din potențialul economic pe care îl avem noi și eforturile care le fac oamenii: noi stăm aici în birou, oamenii stau acum acasă, dar 220 de oameni, cu 120 de utilaje, stau acum pe drum, în zăpadă, îngheață și lucrează și curăță cu utilajele care sunt, muncesc în beneficiul țării”, a declarat Bolea.

Referindu-se la poleiul din săptămânile trecute, ministrul a subliniat că, în astfel de situații extreme, restricțiile de circulație devin inevitabile.

„Orașele trebuiau închise atunci când totul îngheață. Atunci când plouă, ninge și îngheață continuu, sarea se diluează și nu mai are efect. Este nevoie de o abordare complexă: poliția intervine, închide orașele și limitează accesul oamenilor, deoarece drumurile rămân periculos de alunecoase”, a declarat oficialul.

Întrebat de ce România gestionează mai eficient drumurile în condiții de gheață și ninsoare, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a explicat că situația nu este comparabilă cu cea din Republica Moldova.

„Banii sunt diferiți, tehnica este diferită. Ei au 3.000 de utilaje la 22.000 de kilometri. Noi avem în jur de 200 de utilaje la 6.000 de kilometri. Ei au cheltuit anul trecut în jur de 100 de milioane de euro pentru perioada de dezăpezire și pentru perioada de iarnă. Evident că resursele noastre numai pentru perioada de iarnă sunt în jur de 150-200 de milioane de lei. Înțelegeți? Adică sunt bani total diferiți, cu potențial diferit”, a adăugat ministrul Bolea.

El a subliniat că, în ciuda resurselor limitate, drumurile din țară au fost curățate prompt după închidere, iar echipele au acționat intens pentru a menține circulația în siguranță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drumuri #utilaje #Vladimir Bolea

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.