Diplomatul american Christopher Smith ar urma să preia conducerea Misiunii OSCE în Republica Moldova. Informația, apărută inițial în presa belarusă, a fost confirmată de fostul diplomat belarus Valery Kavaleuski, într-o postare publicată pe platforma X.

„Îl felicit pe adjunctul secretarului de stat Christopher Smith pentru activitatea sa remarcabilă în Departamentul de Stat al SUA și pentru faptul că va conduce Misiunea OSCE în Moldova”, a scris Kavaleuski.

În același mesaj, fostul diplomat i-a mulțumit lui Smith pentru rolul jucat în dialogul dintre Statele Unite și Belarus. Potrivit acestuia, Smith a contribuit la lansarea negocierilor umanitare cu Minsk în 2024, iar ulterior, împreună cu trimisul special al SUA pentru Belarus, John Coale, a coordonat procesul care a dus la eliberarea a aproximativ 500 de deținuți politici.

Kavaleuski a descris acest rezultat drept „o realizare remarcabilă a diplomației umanitare” și a apreciat profesionalismul diplomatului american, exprimându-și convingerea că experiența acestuia va fi utilă și în noua funcție din Republica Moldova.

Informația privind viitoarea numire a lui Christopher Smith la conducerea Misiunii OSCE în Republica Moldova a fost publicată în urmă cu o săptămână și de publicația belarusă Nasha Niva, care cita surse din corpul diplomatic.

Christopher Smith este diplomat de carieră și ocupă din iulie 2023 funcția de adjunct al secretarului de stat adjunct al SUA pentru Europa de Est. Anterior, în perioada 2022–2023, a fost adjunct al șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la Kiev, iar în ultimii ani a fost unul dintre principalii oficiali americani implicați în dosarul Belarusului și în dialogul dintre Washington și Minsk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Christopher Smith #Moldova #OSCE

Peste 32 de milioane de lei, alocați de stat pentru achitarea investiției în complexul Arena Chișinău, au fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor curente, deși aveau o altă destinație. Totodată, mobilierul și echipamentele în valoare de aproape 99 de milioane de lei au fost înregistrate ca parte a clădirilor, în loc să fie evidențiate separat. Constatările se regăsesc într-un raport al Curții de Conturi, examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, transmite IPN.

Șefa adjunctă a Direcției generale de audit, Ana Diaconu, a declarat că în perioada 2018-2025, statul a alocat circa 607 milioane de lei pentru rambursarea investiției, dintre care 573,9 milioane au fost achitate partenerului privat. Diferența de 32,8 milioane de lei, provenită din fluctuațiile cursului valutar, a fost folosită pentru cheltuielile curente ale complexului.

Auditul a mai constatat că inventarierea generală a patrimoniului nu a fost efectuată în 2023 și 2024, iar cea din 2025 nu a respectat integral cerințele legale. Au fost identificate și neclarități privind un teren de 1,67 hectare, inclus în capitalul social al societății, dar înregistrat ca proprietate a Agenției Proprietății Publice.

În 2024, Arena Chișinău a înregistrat pierderi de 33,9 milioane de lei, la venituri de 26 de milioane și cheltuieli de 59,9 milioane de lei. Aproape 59% din cheltuieli au reprezentat amortizarea patrimoniului. Închirierea patinoarului în perioada 2023-2024 a generat cheltuieli de 869,8 mii de lei, în timp ce veniturile au fost de doar 395,5 mii de lei.

Nereguli au fost depistate și la salarizare. Auditorul menționează că în perioada 2024-2025, au fost acordate stimulente de 428,6 mii de lei fără documentele obligatorii. Salariul viceadministratorului a fost cu 9,3 mii de lei mai mare decât cel al administratorului, ceea ce a generat cheltuieli neregulamentare de 141,3 mii de lei.

Administratorul Arenei Chișinău, Sergiu Stanciu, a declarat că instituția funcționează în regim de autogestiune, iar cheltuielile curente sunt acoperite din venituri proprii. Acesta a precizat că tarifele de închiriere au fost ajustate în septembrie 2023, salariul viceadministratorului a fost revizuit, documentele interne au fost corectate, iar procedurile de achiziție îmbunătățite. Totodată, situația privind utilizarea terenului pentru ATV-uri a fost reglementată.

Pentru remedierea neregulilor, Curtea de Conturi a formulat 13 recomandări. Potrivit instituției, două au fost implementate integral, trei parțial, iar opt au rămas neimplementate. Termenul-limită pentru realizarea acestora este aprilie 2027.