Viorica Negrei îi va lua locul lui Andrei Pavaloi la șefia direcției Educație a municipiului Chișinău, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, la emsiunea Rezoomat de la Rlive TV.

„O să numim o persoană din rândul directorilor adjuncți. O să o numim pe doamna Negrei, care e la fel din echipa respectivă sau cel puțin în toată acestă perioadă a lucrat în primărie alături de echipa primarului. Noi prin această schimbare nu ne propunem nimic altceva decât să aducem lucrurile în legalitate. Asta este prioritatea noastră. Candidaturile pe care le înaintăm sunt tot din rândul direcțiilor, sunt tot oamenii care au activat până acum în educație și de regulă în 10 cazuri sunt șef directorii adjuncți. Noi nu numim directori din afară. Domnul Pavaloi a fost numit printr-o dispoziție a primarului, în afara concursului. Putea să respecte prevederile legale la numire și atunci nu era nici-o întrebare. Ei au preferat să o facă ilegal din punctul nostru de vedere cu ideea că nu o să urmeze consecințe. Păi consecințe o să urmeze”, a declarat Dan Perciu.

Amintim că, Parlamentul a aprobat pe 17 august un amendament propus de PAS care prevede că tuturor șefilor de Direcție educație din țară care nu au fost numiți conform Codului Educației li se va înceta de drept mandatul. Tot atunci, Ministerul Educației a precizat că în majoritatea raioanelor interimatul va fi asigurat tot de actualii șefi de direcție. Printre șefii demiși s-a regăsit și cel al Direcției Educație a municipiului Chișinău, Andrei Pavaloi.

Ulterior, amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională, însă sesizarea a fost respinsă. Magistrații au constatat că modificările la Codul educației adoptate sunt constituționale.

#Andrei Pavaloi #Dan Perciun #directia educatie #educație #Viorica Negrei

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.