Primăria municipiului Chișinău a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor. Astfel, se cere ca aceste două instituții de stat să fie obligate să întoarcă în bugetul municipiului Chișinău datoria de peste jumătate de miliard de lei, creată în urma acțiunilor de delegare a atribuțiilor suplimentare către APL Chișinău, fără acoperire financiară, anunță autoritățile municipale.

Primăria municipiului Chișinău solicită încasarea de la Guvern și Ministerul Finanțelor în beneficiul Primăriei Chișinău:

158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților/instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2023;
158 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru compensarea sporului lunar în valoare fixă în mărime de 1300 lei pentru angajații autorităților/instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul municipal Chișinău pentru anul 2024;
210,8 milioane de lei cu titlu de restituire a datoriei pentru menținerea serviciului de „Asistenți personali” pentru anul 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, recent chișinăuienii au fost invitați de Primăria Chișinău să semneze petiția prin care 50% din contribuțiile lor să fie lăsate în oraș. Apelul a fost făcut de către primarul general al capitalei, Ion Ceban, potrivit căruia, anual, chișinăuienii contribuie cu 23 de miliarde de lei la bugetul de stat, acestea fiind datele pentru anul 2022, dintre care, capitalei îi sunt transferate înapoi doar 13%, sau 2,8 miliarde de lei și transferurile cu destinație specială.

Primăria Chișinău a lansat petiția prin care 50% din contribuțiile chișinăuienilor să rămână în capitală

#Guvern #judecată #Ministerul Finantelor #primaria

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, dorește relații mai strânse cu Uniunea Europeană și analizează posibilitatea ca țara sa să devină „membră asociată” a UE, potrivit The Wall Street Journal (WSJ) și Reuters, transmite hotnews.ro.

UE, care în trecut nu s-a arătat flexibilă în privința regulilor de aderare, este deschisă ideii de a acorda Canadei un statut de membru asociat care urmează să fie creat, scrie WSJ, citând surse atât din UE, cât și din Canada.

Ambasada Canadei la Bruxelles și purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene nu au răspuns la solicitările de declarații pe această temă, notează Reuters.

Aflată în dispută cu SUA, Canada se reorientează

Războiul comercial din ce în ce mai intens dintre Canada și Statele Unite a accentuat urgența reorientării strategice a Canadei către alți parteneri comerciali.

Relațiile Canadei cu Washingtonul s-au deteriorat brusc de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă la începutul anului 2025, pe fondul dezacordurilor privind comerțul și alte chestiuni.

Disputa comercială a dus la impunerea de taxe vamale asupra unui volum de zeci de miliarde de dolari din comerțul transfrontalier.

Cum ar arăta această asociere a Canadei la UE

Canada și UE discută modalități de a permite circulația liberă a bunurilor, serviciilor și lucrătorilor canadieni implicați în lanțuri de aprovizionare strategice, precum energia, inteligența artificială, apărarea și mineralele esențiale, mutând astfel, în mod efectiv, granița UE, a precizat The Wall Street Journal.

Canada și UE discută, de asemenea, despre instalarea de cabluri submarine, construirea în comun a unor centre de date, a unor spații de stocare în cloud și a unor noi rețele și infrastructuri de sateliți pentru transportul energiei canadiene către UE, a precizat ziarul.

Carney a purtat discuții regulate cu mai mulți lideri ai UE, în special cu președintele francez Emmanuel Macron, cu privire la posibilitatea de a permite canadienilor să locuiască și să lucreze fără viză în UE, a scris WSJ, citând doi oficiali anonimi familiarizați cu această chestiune. Cei doi lideri urmează să se întâlnească la sfârșitul acestei luni.

Proiectul de a strânge legăturile dintre Canada și UE nu este însă o sarcină atât de ușoară, după cum a arătat opoziția acerbă față de un acord comercial mai modest între cele două.

La mai bine de un deceniu de la încheierea acordului și la nouă ani de la intrarea sa provizorie în vigoare, mai multe țări din UE încă nu l-au ratificat.