Tradițional, în cadrul fiecărei vizite de lucru peste hotare, președintele Parlamentului, Igor Grosu, are întrevederi cu moldovenii din diasporă. De această dată, speakerul Grosu invită moldovenii din Praga, Cehia, la o discuție de suflet. Igor Grosu, într-un mesaj publicat pe Facebook, a anunțat unde va avea loc întrevederea și cine poate participa.

„Dragi cetățeni stabiliți în Republica Cehă, în perioada 24-25 aprilie, voi participa la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană, care va avea loc la Praga. Cu această ocazie, vă invit la o discuție, în seara zilei de 25 aprilie, ora 18:00, la sediul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Cehă, la adresa: str. Juarezova nr. 14, PRAHA 6 -Bubeneč. Pentru o mai bună organizare, confirmați participarea la adresa de e-mail a Ambasadei: praga@mfa.gov.md. Vă aștept cu drag”, scrie speakerul.

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, va participa la Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană. Reuniunea va avea loc în perioada 24-25 aprilie, la Praga, fiind găzduită de Parlamentul Cehiei. Este pentru prima dată când Republica Moldova va participa la acest eveniment în calitate de țară candidată la aderarea la UE.

Pe parcursul a două zile, președinții parlamentelor din UE, președintele Parlamentului European și președinții parlamentelor țărilor candidate vor discuta subiecte comune de actualitate. În prima zi va avea loc un schimb de opinii despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și răspunsul UE la respectivul context geopolitic. Cea de-a doua sesiune se va focusa pe discuții referitoare la rolul UE în cooperarea democrațiilor, consecințele războiului informațional, protejarea de dezinformare, aspectele legate de securitate. La finalul celor două zile de dezbateri va fi adoptată declarația finală a conferinței.

În cadrul Conferinței de la Praga, va avea loc și o reuniune a președinților parlamentelor țărilor candidate la UE, la care va participa și Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Vor fi discutate prioritățile și provocările cu care se confruntă țările candidate la aderarea la UE.

#diasporă #Igor Grosu #întrevedere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.